NASA crede că are deja o dovadă cu bioamprentă că a existat viață pe Marte. Problema: nimeni nu știe cum să aducă proba pe Pământ

O rocă cu pete asemănătoare celor care, pe Pământ, pot apărea în urma activității microbiene se află acum sigilată într-un tub pe Marte. Proba, numită Sapphire Canyon, a fost colectată de roverul Perseverance și este considerată de oamenii de știință una dintre cele mai promițătoare descoperiri făcute până acum în căutarea urmelor de viață pe Planeta Roșie. Problema este că NASA nu mai are, deocamdată, un plan clar pentru a o aduce pe Pământ, relatează CNN.

Perseverance a prelevat roca din zona Neretva Vallis, o vale modelată de râuri care se vărsau într-un lac din craterul Jezero în urmă cu peste trei miliarde de ani. Roverul a ajuns acolo în 2021 tocmai pentru a căuta roci formate sau modificate de apă, considerate cele mai bune locuri în care s-ar fi putut păstra urme ale unei vieți foarte vechi.  

„Este pentru prima dată când cred că am găsit ceva care se califică drept o «potențială biosemnătură» pe Marte”, a spus Adrian Broz, membru al echipei științifice Perseverance.

Roca este însă încă pe Marte, iar roverul nu are instrumentele necesare pentru a stabili singur dacă petele au fost create de microorganisme sau de procese chimice și geologice fără legătură cu viața.

„Putem continua să facem aceste studii și să găsim indicii, dar nu vom ști niciodată cu siguranță până când nu aducem probele înapoi”, a explicat cercetătoarea Briony Horgan.

Mostra de rocă de la Cheyava Falls. Foto: NASA/JPL

De ce este atât de importantă roca găsită pe Marte

Sapphire Canyon a fost extrasă în iulie 2024 dintr-o rocă numită Cheyava Falls. Suprafața acesteia și rocile din jur sunt acoperite de numeroase pete care seamănă cu structuri întâlnite și pe Pământ, unde pot apărea atunci când microorganismele consumă materie organică din sedimente.

Asta nu înseamnă însă că NASA a găsit deja viață pe Marte. Astfel de urme pot apărea și fără intervenția organismelor vii, iar oamenii de știință spun că doar analiza în laboratoare de pe Pământ ar putea face diferența.   

Există și un precedent care îi face pe cercetători foarte prudenți. Un meteorit marțian descoperit în Antarctica în 1984 a fost considerat inițial o posibilă dovadă a vieții antice, însă analizele ulterioare au arătat că unele dintre semne puteau fi explicate prin procese geologice.

Din acest motiv, aducerea unor probe de pe Marte este considerată de zeci de ani unul dintre marile obiective ale cercetării spațiale, un adevărat „Sfânt Graal” pentru oamenii de știință. 

Pe o stâncă marțiană roșiatică, poreclită Cascada Cheyava, apar pete de leopard. Foto: NASA/JPL

NASA a cheltuit miliarde, apoi a renunțat la program

Planul inițial prevedea o operațiune extrem de complicată: probele colectate de Perseverance urmau să fie preluate de o altă misiune, lansate de pe Marte într-un container și apoi capturate de o navă europeană aflată pe orbită, care să le aducă pe Pământ.

Costurile au crescut însă până la aproximativ 11 miliarde de dolari, iar termenul estimat pentru întoarcerea probelor a ajuns până în 2040. După mai multe revizuiri, NASA a decis să renunțe la programul Mars Sample Return în forma sa inițială. Până atunci, agenția cheltuise deja aproximativ 2,5 miliarde de dolari. 

Administratorul NASA, Jared Isaacman, spune că agenția nu a abandonat însă ideea.

„Nu există nicio îndoială că vom merge să luăm probele. Întrebarea este dacă o vom face robotic sau dacă le vor ridica astronauții și, bineînțeles, în ce interval de timp”, a declarat acesta. 

Deocamdată, însă, nu există un plan concret.

Perseverance a umplut 33 de tuburi cu probe de rocă, praf și atmosferă de pe Marte. Foto: NASA/JPL

China ar putea ajunge prima

Între timp, China pregătește propria misiune pentru aducerea unor mostre de pe Marte. Tianwen-3, care ar urma să fie lansată în 2028, are ca obiectiv aducerea probelor pe Pământ în jurul anului 2031. Misiunea va folosi un lander, un vehicul pentru lansarea de pe Marte, un elicopter și o navă orbitală.

Landerul va putea fora până la aproximativ doi metri adâncime, unde șansele de a găsi urme ale vieții trecute sau prezente ar putea fi mai mari. Cercetătorii chinezi analizează zeci de posibile locuri de aterizare, în special regiuni unde a existat apă și unde s-ar putea fi păstrat urme ale unor microorganisme. 

Dacă misiunea reușește, China ar putea deveni prima țară care aduce pe Pământ probe de pe Marte, deși NASA are deja mostrele colectate și depozitate acolo de Perseverance.

Roverul chinezesc Zhurong. Foto: CNSA

O ultimă speranță pentru probele Perseverance

Oamenii de știință speră totuși că mostrele NASA nu vor rămâne definitiv pe Marte. Lockheed Martin a propus, de exemplu, o misiune mai simplă, cu un cost de sub 3 miliarde de dolari, care ar putea aduce pe Pământ 30 dintre probele Perseverance până cel târziu în 2037. 

Chiar dacă analizele ar arăta, în cele din urmă, că petele din Sapphire Canyon nu au fost create de viață, rezultatul ar rămâne extrem de important. Ar putea indica procese chimice care s-au apropiat de condițiile necesare apariției vieții, fără ca aceasta să se formeze vreodată.

Iar dacă Marte, o planetă care în trecut a avut apă și condiții asemănătoare într-o anumită măsură cu cele de pe Pământ, nu a găzduit niciodată viață, apare o întrebare și mai mare: de ce a apărut viața aici și nu și acolo?

„Rocile sunt acolo, în tuburile lor, sunt pregătite. Tot ce trebuie să facem este să mergem să le luăm”, a spus Melissa Rice, profesor de științe planetare.