Arătând ca o uriașă clepsidră deasupra și dedesubtul Căii Lactee, misterioasele "bule Fermi" arată impunător în mijlocul galaxiei noastre. Aceste sfere gemene masive, formate din plasmă supraîncălzită, sunt "aruncate" din centrul galactic de milioane de ani. În prezent, ele se întind pe o distanță de aproximativ 50.000 de ani-lumină de la un capăt la altul, reprezentând aproape jumătate din înălțimea totală a Căii Lactee, scrie Live Science.
Recent, cercetătorii care le studiază cu ajutorul Telescopului Green Bank al Fundației Naționale pentru Știință din SUA, situat în Virginia de Vest, au făcut o descoperire neașteptată: în interiorul acestor bule super-fierbinți au fost identificați nori uriași de hidrogen gazos rece, o prezență inexplicabilă într-un mediu atât de extrem.
Potrivit oamenilor de știință, acești nori ar putea fi rămășițe ale unor structuri mult mai mari, care au fost aruncate din centrul galaxiei în urmă cu câteva milioane de ani.
"Imaginați-vă că aruncați un cub de gheață într-o oală cu apă clocotită: dacă e mic, se topește repede; dacă e mare, rezistă mai mult – chiar și atunci când începe să se dizolve. Credem că acești nori sunt ceea ce a mai rămas din niște structuri mult mai extinse, care sunt în prezent erodate de vântul galactic", a explicat autorul principal al studiului, Rongmon Bordoloi, profesor asociat în Departamentul de Fizică al Universității de Stat din Carolina de Nord.
"Această descoperire ar putea sugera că gaura neagră din centrul galaxiei noastre a trecut printr-o explozie violentă de materie mult mai recent decât se credea anterior", adaugă Bordoloi.
Studiul a fost publicat pe 7 iulie în The Astrophysical Journal Letters.
Bule derutante
Bulele Fermi, care domină centrul galactic, au fost descoperite în 2010 de Telescopul Spațial Fermi Gamma-ray al NASA. Deși sunt comparabile ca dimensiune cu întreaga galaxie, aceste structuri sunt vizibile doar în raze gamma și se suprapun cu o altă formă misterioasă observată în raze X, cunoscută drept "bulele eROSITA".
Aceste formațiuni sunt extrem de fierbinți, cu plasma din interior atingând temperaturi de peste un milion de grade Kelvin (aproximativ 1 milion de grade Celsius). Se crede că au fost formate în urma unei explozii violente și vechi produse de gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, care a emis simultan jeturi de materie deasupra și dedesubtul planului galactic, antrenând materia din jur și expulzând-o în spațiu.
Norii reci de hidrogen recent descoperiți ar putea fi resturi ale acestei materii ejectate. Observați cu Telescopul Green Bank, acești nori au dimensiuni între 13 și 91 de ani-lumină, fiecare dintre ei fiind mai mare decât galaxia noastră.
"Pentru ca acești nori reci să fi supraviețuit în mediul extrem de fierbinte al bulelor Fermi, la aproximativ 13.000 de ani-lumină deasupra centrului galactic, se presupune că erau mult mai mari în momentul în care au fost prinși acolo", afirmă Bordoloi.
"În mod normal, acești nori nu ar fi trebuit să reziste atât de mult timp. Totuși, faptul că sunt încă acolo ne oferă un indiciu important: supraviețuirea lor indică faptul că gaura neagră din centrul Căii Lactee a erupt cu doar câteva milioane de ani în urmă. În termeni cosmici, asta înseamnă... foarte recent", a spus el.
Această constatare ar putea contribui la rezolvarea unuia dintre cele mai mari mistere legate de bulele Fermi, restrângând considerabil vârsta acestora. Iar acest lucru, la rândul lui, sugerează că gaura neagră centrală a galaxiei noastre poate avea episoade violente și neregulate de activitate de fiecare dată când cantități mari de materie sunt absorbite – ultima erupție fiind mai recentă decât se credea.
Totuși, frecvența exactă a acestor evenimente rămâne necunoscută.
"Ceea ce este clar, însă, este că structuri precum bulele Fermi și, mai nou, bulele eROSITA arată că centrul Căii Lactee a fost mult mai activ în trecutul apropiat decât am presupus până acum", a concluzionat Bordoloi.