Kristen Michal, premier al Estoniei, a avertizat, într-un interviu pentru Politico, asupra strategiei pe care Europa ar trebui s-o adopte faţă de Rusia. Acesta a spus că Europa trebuie să sufoce Moscova prin sancțiuni, în loc să încerce să negocieze cu Kremlinul.
Europa nu ar trebui să deschidă un canal diplomatic către președintele rus Vladimir Putin, a avertizat liderul uneia dintre națiunile cele mai expuse de pe continent. „Europa nu ar trebui să se afle în poziția de mediator”, a declarat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, completând: „Nu ar trebui să-ți asumi rolul de a încerca să-i faci pe plac dictatorului.”
Liderii europeni se tem de multă vreme că administrația americană, sub președintele Donald Trump, ar putea urmări un acord de pace între Rusia și Ucraina în condiții care să marginalizeze Europa și să fie în detrimentul Kievului.
Cele mai recente discuții dintre Washington și Moscova au reaprins dezbaterea, la Bruxelles și în capitalele naționale, cu privire la necesitatea ca Europa să aibă propria linie directă către Kremlin. Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat, la sfârșitul lunii octombrie, o conversație telefonică de 90 de minute cu Putin.
Planul Europei
Premierul eston, a cărui țară, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, se învecinează cu Rusia și a fost vizată de încercările persistente ale Moscovei de a provoca tulburări interne, a avertizat împotriva ideii unor discuții directe, afirmând că acest lucru ar slăbi poziția Europei în fața lui Putin.
„Pentru prima dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, prin sufocarea economică a Rusiei cu ajutorul sancțiunilor, a declarat Michal. A fi mediator înseamnă „că ești dispus să cobori standardele — de exemplu, în cazul Rusiei” — inclusiv în ceea ce privește impunerea și aplicarea sancțiunilor punitive, a explicat el.
„Nu poți avea două roluri simultan. Un rol este acela de a sprijini Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Un al doilea rol este acela de a încerca să asiguri o formă de mediere”, a spus liderul eston.
„Putin trebuie să înțeleagă că Europa este puternică, rămâne unită și vorbește cu o singură voce”, a adăugat el.
Oficiali americani se vor întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanți ucraineni și ruși. Discuțiile — primele negocieri față în față de după luna februarie — vor avea loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a anunțat luni emisarul special al SUA, Steve Witkoff.
Liderul din Estonia a declarat că europenii „apreciază” încercările administrației Trump de a intermedia un acord de pace, însă a subliniat că „presiunea ar trebui să fie exercitată, în mare măsură, asupra Rusiei”. „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva.”
În contextul în care Partidul Republican al lui Trump traversează o criză, în urma unei înfrângeri semnificative în alegerile de la jumătatea mandatului („midterm elections”) desfășurate marți în SUA, Europa urmărește cu atenție modul în care schimbarea raportului de forțe din Congresul american va influența poziția președintelui față de Ucraina.
„Alegerile au consecințe. Acesta este un aspect pozitiv al democrației: existența unui sistem de echilibru al puterilor în stat”, a afirmat Michal, referindu-se la rezultatul scrutinului.
El a adăugat că această schimbare pe scena politică ar putea orienta Washingtonul „într-o direcție mai bună, mai ancorată în valori. Iar faptul că SUA se ghidează mai mult după valori... reprezintă, probabil, un semnal pozitiv pentru Ucraina și pentru Europa.”
Cer reguli mai dure pentru vizele acordate ruşilor
Pentru a spori presiunea asupra Rusiei, Estonia a inițiat, alături de Polonia și Suedia, demersuri vizând înăsprirea normelor privind vizele pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru foști combatanți care au luptat pe câmpurile de luptă din Ucraina. Tallinnul a propus interzicerea totală a accesului în Uniunea Europeană pentru foști militari din forțele armate ruse.
Oficialii consideră că vizele turistice le oferă agenților ruși un acces facil în spațiul comunitar, permițându-le să desfășoare așa-numite campanii de război hibrid, de la utilizarea dronelor deasupra unor obiective sensibile din punct de vedere al securității, până la sabotarea infrastructurii.
Oficiali ai UE au declarat, luna trecută, că, în noul an, Comisia Europeană intenționează să prezinte propuneri în acest sens.
Michal a subliniat că Europa nu are timp de pierdut, întrucât atacurile hibride continuă să perturbe diverse servicii. „Nu ar trebui să permiți unor astfel de indivizi să umble liberi prin Europa. Așadar, restricționați vizele”, a spus el.