Arheologii din Pompeii au dezvăluit o boltă acoperită cu o frescă, care redă imagini detaliate din mitologia greacă, relatează The Independent. Fresca completa decorul unei săli de banchet. Încă mai sunt fragmente de descoperit și restaurat pentru ca opera să fie completă, dar cercetătorii cred că fresca redă mitul grecesc al lui zeului Dionis și al Ariadnei, muritoarea de care s-a îndrăgostit.
Pompeii, orașul care a fost îngropat de erupția vulcanului Vezuviu din Italia în anul 79 d.Hr., este inclus în patrimoniul mondial UNESCO și reprezintă una dintre cele mai populare atracții turistice ale țării.
Arheologii au prezentat fresca joi, la finalul unui atelier internațional privind noile descoperiri din orașul antic.
Aceștia au explicat că au creat o structură de susținere curbată pe care au amplasat fragmentele din fresca descoperită, astfel încât să reproducă forma originală a bolții.
Pe măsură ce noi fragmente de frescă sunt descoperite și restaurate ele vor fi adăugate la această structură și scena va fi întregită.
Experții au concluzionat că fresca redă povestea prințesei cretane Ariadna și a lui Dionis, zeul vinului și al petrecerilor. Povestea de dragoste dintre cei doi este unul dintre cele mai cunoscute mituri grecești.
Alte descoperiri la Pompeii
În 2025, arheologii au descoperit un complex similar unui spa, care a fost descris drept o descoperire „care are loc o dată într-un secol”.
Ceea ce se crede că este una dintre cele mai mari băi private din oraș a fost descoperit după ce a rămas îngropat sub metri de rocă vulcanică timp de secole.
Încăperile erau dotate cu o piscină mare pentru scufundări, precum și cu spații pentru băi calde, călduțe, reci și camere de schimb. Puteau găzdui până la 30 de persoane și au fost descoperite în centrul unei reședințe impunătoare.
Arheologii au spus că descoperirea reprezintă un exemplu al modului în care locuințele private erau folosite ca „spectacol” pentru a câștiga aprecierea și favorurile altor persoane.
Băile au fost găsite în apropierea sălii de banchet a casei, ceea ce sugerează că reședința romană era folosită ca o „scenă pentru sărbătoare”, depășind ceea ce am considera astăzi un simplu „spațiu privat”.
În luna martie a acestui an, peste 20 de mulaje din ipsos ale victimelor care au murit în catastrofala erupție vulcanică au fost expuse pentru prima dată într-o expoziție permanentă.
Mulajele, pe care cercetătorii le numesc „amprente ale durerii”, surprind în mod dramatic poziția exactă în care a murit fiecare locuitor al orașului în anul 79 d.Hr.
Reproducerile au fost create prin turnarea de ipsos lichid în golurile lăsate de corpurile descompuse în cenușa vulcanică întărită.