Donald Trump promite răzbunare după ce trei americani au fost uciși în Siria
Publicat acum 19 minute
Viktor Orban acuză Uniunea Europeană că a încălcat statul de drept după ce Consiliul European a prelungit pe termen nedeterminat înghețarea activelor rusești din UE. Decizia a fost luată printr-un vot cu majoritate calificată și nu cu unanimitate, așa cum ar fi trebuit să se întâmple în mod normal, fapt ce a atras furia prim-ministrului ungar aliat cu Putin. „Iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles a luat sfârșit”, a susținut prim-ministrul ungar, la un așa-zis „miting anti-război” la Mohacs, conform MTI, citată de Agerpres.
Sancţiunile impuse Rusiei de către UE după declanșarea războiului din Ucraina prevăd şi îngheţarea unor fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, în total aproximativ 210 de miliarde de euro. Aceste sancţiuni trebuie, însă, reînnoite printr-un vot în unanimitate în Consiliul UE la fiecare şase luni, de fiecare dată sub ameninţarea unui veto din partea Ungariei, ţară căreia Comisia Europeană i-a blocat majoritatea fondurilor europene, acuzându-l pe premierul reacționar ungar că încalcă statul de drept.
Pentru a împiedica un astfel de veto, care ar conduce la obligaţia eliberării activelor ruseşti şi ar zădărnici un plan al Comisiei Europene de a folosi aceste active la finanţarea unui împrumut de reparaţii de 90 până la 165 de miliarde de euro oferit Ucrainei, preşedinţia daneză a Consiliului UE a anunţat un acord prin care statele membre au prelungit, vineri, pe termen nedeterminat îngheţarea activelor ruseşti. A fost invocat un articol din tratatul european care permite adoptarea doar prin majoritate calificată a deciziilor care în mod normal trebuie luate în unanimitate.
Este vorba despre articolul 122 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care permite un astfel de vot în cazul unor „dificultăţi economice severe”, articol utilizat, anterior, în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a facilita, printre altele, achiziţionarea de vaccinuri. Argumentul folosit acum pentru invocarea respectivului articol este acela că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe”.
În acest fel, „tratatul fondator al UE este aruncat la gunoi”, a mai spus Orban, sâmbătă, la acelaşi miting, adăugând că folosirea activelor ruseşti de către UE pentru a finanţa Ucraina echivalează cu o „declaraţie de război” şi a spus că o confiscare a unor active suverane nu poate fi lipsită de represalii din partea ţării afectate.
Conceptul „împrumutului de reparaţii” finanţat din activele ruseşti, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Rusia i-ar plăti țării invadate „reparaţii de război”, lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puţin cât timp Vladimir Putin conduce Rusia.
Rusia acuză un „furt” şi a anunţat deja că dă în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor ruseşti îngheţate în UE. Belgia, ca ţară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune.
O decizie privind acest împrumut este aşteptată la summitul UE din 18-19 decembrie. Pe lângă Ungaria şi Belgia, au exprimat de asemenea rezerve Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia.