Cel mai recent conflict republicani-democrați pe tema consolidării puterii are loc în statul Texas în ultimele săptămâni. În centrul acestui scandal este și o reprezentantă texană de origine română - Mihaela Pleșa - care s-a numărat printre politicienii democrați care au „fugit” din Texas pentru a opri legea redesenării districtelor. Pleșa a intrat în conflict deschis cu guvernatorul Greg Abbott, care i-a amenințat pe democrați cu dosare penale și cu vacantarea locurilor lor în congresul local din Texas dacă nu revin cât mai repede în Austin. Republicanii din congresul local al statului Texas au votat, luni, pentru urmărirea și arestarea colegilor lor democrați care au plecat din stat într-o încercare de a bloca planul legislativ republican de redesenare a hărților electorale, relatează BBC.
Scandalul a pornit după ce republicanii au făcut publică noua hartă electorală a statului după schimbările demografice reflectate în recensământul din 2020.
Pe baza noii hărți, republicanii ar urma să câștige cinci noi locuri în Congresul de la Washington, în timp ce democrații ar pierde nu numai prin faptul că circumscripțiile lor dispar, ci și prin acela că doi democrați în funcție ar putea să ajungă în situația de a organiza alegeri preliminare între ei pentru un singur loc. Asta deși republicanii deja ocupă 25 de locuri din cele 38 ale Texasului în Congresul federal.
Este vorba de o ofensivă reînnoită a republicanilor înainte de alegerile intermediare pentru Congres din 2026.
Miza: alegerile intermediare din 2026
Din punct de vedere istoric, alegerile intermediare sunt mereu dificil de câștigat pentru partidul președintelui în funcție, iar în 25 de ani, singura dată când un partid în funcție a reușit să-și păstreze majoritate în mid-terms a fost în 2002, în perioada încă dominată de atentatele din 1 septembrie și de popularitatea crescută de atunci a președintelui George Bush.
Donald Trump și administrația sa se tem că ar putea rămâne fără majoritate în Camera Reprezentanților, unde republicanii deja au o majoritate extrem de fragilă, de câteva locuri. Fără Cameră, prioritățile legislative ale administrației ar fi blocate, iar Trump, care nu mai poate fi ales pentru încă un mandat, ar deveni imediat ceea ce în terminologia politică americană se numește lame-duck president, adică un președinte fără influență majoră.
Harta reprezintă unul dintre cele mai agresive eforturi ale republicanilor de a-și păstra dominația și majoritățile prin schimbarea regulilor jocului în favoarea lor.
Democrații i-au acuzat pe republicani nu doar de lipsă de fair-play politic ci și de faptul că acțiunile lor au un substrat „rasist”.
Mai multe circumscripții unificate ar duce la pierderea influenței voturilor comunităților de culoare și latino din centrul statul.
„Combinarea districtelor 35 și 37 reprezintă suprimare ilegală a votului texanilor de culoare și latino”, spun Greg Casar și Lloyd Doggett, cei doi reprezentanți democrați din aceste două districte. Cei doi ar trebui să intre în competiție la următoarele alegeri pentru același loc.
„Dacă lui Trump i se permite să facă bucăți legea aici în Texas, stratagema lui se va răspândi ca focul peste tot în țară. Toți cei cărora ne pasă de democrație ar trebui să ne mobilizăm împotriva acestei hărți ilegale”, a declarat Casar.
„Această hartă propusă este discriminatorie rasial și o încercare flagrantă de a pune mâna pe putere. Este o insultă la adresa tuturor texanilor care au demonstrat o opoziție copleșitoare, bipartizană față de ordinul președintelui Trump a de a desena o hartă gerrymandered.
Texanii merită mai mult, iar dacă legislativul și guvernatorul vor continua cu aceste încercări flagrante, se vor lovi de instanțe și justiție”, a spus Marina Jenkins, directoare executivă la National Redistricting Foundation, un ONG care se opune inițiativei republicanilor.
Ca partid de opoziție și la nivel federal și în Texas, democrații au puține instrumente prin care să răspundă acestei inițiative a republicanilor.
O contestație în justiție este cea mai sigură opțiune, însă controlul republican aproape complet al Curții Supreme (SCOTUS) și al instanțelor texane înseamnă că și aici șansele de reușită sunt reduse.
În același timp, democrații au folosit și tactica plecării din stat pentru a nu le permite republicanilor să aibă cvorum la vot în congresul local.
Mihaela Pleșa și alți democrați au plecat în alte state
Aleșii democrați din Texas s-au folosit de tactica plecării din stat pentru a bloca inițiativa republicanilor. Prin absența lor, democrații îi obligă pe republicani să nu poată să supună la vot legea electorală din cauza lipsei cvorumului.
Printre ei s-a numărat și reprezentanta Mihaela Pleșa, de origine română, care s-a deplasat în statul New York, unde a dat și declarații alături de guvernatoarea Kathy Hochul.
De cealaltă parte, guvernatorul texan, Greg Abbott, a spus că intenționează să acționeze pentru demiterea reprezentanților texani democrați care au plecat din stat și să-i pună sub acuzare penală pentru „infracțiuni”.
Marți, Abbott a spus că dacă reprezentanții democrați nu se întorc în Texas până la ora locală 15:00, ei vor fi demiși din funcții și înlocuiți cu loialiști republicani.
„Cred că și-au abdicat locurile în legislatura de stat pentru că nu-și fac treaba pentru care au fost aleși”, a spus guvernatorul republican la postul Fox News.
El i-a acuzat pe democrați și de „comiterea de infracțiuni” dacă solicită fonduri pentru a plăti amenzile zilnice de 500 de dolari pentru absența din sesiunea parlamentară.
Totuși, chiar procurorul general al lui Abott, Ken Paxton, a spus că acele amenințări ar putea să nu fie posibil de pus în aplicare.
Democrații texani au organizat o conferință de presă alături de guvernatoarea democrată a New York-ului, Kathy Hochul.
Mihaela Pleșa l-a acuzat pe Abbott că „încearcă să manipuleze situația pentru a o face să se încheie în favoarea lui”.
„Nu va funcționa”, a adăugat ea. „Guvernatorul nu are putere unilaterală să pună sub acuzare membrii legislaturii sau să-i demită din funcții”, a declarat și Brandon Rottinghaus, profesor de științe politice la Universitatea din Houston, conform ABC.
„Ce îi spunem guvernatorului din Texas este că, dacă vrea voturile noastre, să vină să le ia. Vedeți dumneavoastră, guvernatorul se pricepe foarte bine la manipulat adevărul și ce spune nu este precis. Știe foarte bine că noi folosim un instrument care ne-a fost dat de fondatorii Constituției Texasului.
Știe care-s regulile și încearcă să manipuleze situația. Nu va funcționa. Texanii știu asta, au mai văzut asta înainte și vor ca hărțile să fie corecte. Am avut nouă ședințe parlamentare pe tema redesenării districtelor.
Sute de texani au venit să protesteze împotriva acestor hărți. 500 de oameni au venit doar vineri. Republicanii nu le-au dat șansa să-și facă vocea auzită, au limitat dezbaterea. Așa că, ce-i spun guvernatorului - ar trebuie să aveți politici mai bune pentru oameni, nu să eliminați reprezentanți”, a declarat Mihaela Pleșa.
Republicanii au votat pentru arestarea colegilor lor democrați
Republicanii din congresul local al statului Texas au votat, luni, pentru urmărirea și arestarea colegilor lor democrați care au plecat din stat într-o încercare de a bloca planul legislativ republican de redesenare a hărților electorale, relatează BBC.
După votul din congresul local, guvernatorul Greg Abbott a dat ordinul poliției de stat să „localizeze, să-i aresteze și să-i readucă în plen pe toți membrii care și-au abandonat datoria față de texani”.
Abbott a amenințat și că-i va pune sub acuzare penal pe democrați pentru luare de mită, dacă au strâns bani cu care să-și plătească amenzile generate de absența de la lucrările congresului.
Pentru ca votul să meargă înainte pe controversatul proiect de lege electorală, cel puțin două treimi dintre membrii congresului texan trebuie să fie prezenți în camera de ședință. Cvorumul a devenit imposibil de atins după ce peste 50 de parlamentari democrați au părăsit cu totul statul Texas.
Majoritatea au plecat în Illinois, unde guvernatorul democrat JB Pritzker a promis că va face „tot ce-i stă în putere pentru a-i proteja pe fiecare dintre ei”, pe fondul amenințărilor cu arestarea din partea lui Abbott.
Alții, precum Mihaela Pleșa, au ajuns la New York. Democrații spun că intenționează să stea departe de Texas timp de două săptămâni, până la sfârșitul sesiunii legislative speciale.
Totuși, votul din congres de luni este în mare parte simbolic, pentru că poliția texană nu are jurisdicție decât pe teritoriul statului.
Parlamentarul democrat texan Ron Reynolds a declarat pentru BBC, din Chicago, că amenințarea cu arestul este „doar o tactică de intimidare” a lui Abbott.
Legea din Texas prevede că pentru fiecare zi de absență din congres, legiuitorii texani sunt amendați cu câte 500 de dolari. Guvernatorul i-a amenințat pe aceștia cu dosare penale din aceasta cauză, spunând că plata acestor amenzi în alte state poate fi percepută ca mită.
Abbott a mai spus că ordinul său va rămâne în vigoare „până ce toți democrații din congres sunt numărați și aduși la capitoliul din Texas”.
Politica din Texas
Statul Texas este considerat de foarte multă vreme unul dintre cele mai republicane din Uniunea americană. De ani de zile, statul e controlat la toate nivelurile de republicani – congresul local al statului are majorități republicane în ambele camere din 2003 și până acum.
Ultima oară când democrații au controlat senatul local a fost în 1997, în timp ce camera reprezentanților texană a mai avut majoritate democrată ultima oară în legislatura 2001-2003.
În ce privește fotoliul de guvernator, republicanii domină alegerile din 1995, când ultima guvernatoare democrată a statului, Ann Richards, a fost învinsă de George W. Bush, cel care a devenit, ulterior, al 43-lea președinte al SUA.
Astfel, de aproape două decenii, republicanii au ceea ce se numește în terminologia politică americană o „trifecta” – adică controlează și funcția de guvernator și au și majorități în cele două camere ale congresului local.
În ce privește votul prezidențial, candidații republicani au avut, de asemenea, monopolul total asupra statului în ultimii 50 de ani. Ultima oară când un democrat a câștigat statul Texas a fost în 1976, când Jimmy Carter a reușit să obțină această victorie nu doar în Texas, ci și în restul Sudului profund american.
De asemenea, când vine vorba de reprezentanții statului în Congresul federal, din 38 de locuri eligibile ale Texas, în prezent, 25 sunt ocupate de republicani, în timp ce la Senat, ambii reprezentanți sunt republicani (Ted Cruz și John Cornyn)
În ciuda acestei dominații de decenii, republicanii doresc, însă, să-și consolideze permanent puterea. Astfel, folosindu-și această putere politică uriașă, republicanii încearcă să o permanentizeze cu ajutorul unei tactici vechi în politica americană și care poartă numele în terminologia științei politice de „gerrymandering”.
Ansamblul politico-demografic, apatie politică și „gerrymandering”
Pe de altă parte, important de menționat este și că structura demografico-politică a Texasului o reflectă aproape perfect pe cea a Statelor Unite în ansamblu, în ciuda prezenței politice solide a republicanilor în toate structurile puterii.
Astfel, votanții democrați formează un nucleu puternic în marile centre urbane – în Houston, Austin, Dallas și San Antonio, în timp ce blocul votanților republicani este dominant în urbanul foarte mic și în zonele mai ales rurale.
Aceeași realitate politico-demografică este prezentă în majoritatea statelor americane – clivajul politic actual este unul profund rural-ruban, în care peisajul politic este reprezentat de zone rurale foarte roșii (republicane) și urbane foarte albastre (democrate).
Polarizarea excesivă a dus la apariția așa-ziselor „state albastre” și „state roșii”, fie dominate politic de republicani, fie de democrați. Pentru că e deja un fapt universal acceptat politic că unele state au votanți majoritari de la unul dintre partide, votanții opoziției de multe ori nici măcar nu se mai prezintă la vot, fiind deja convinși că votul lor este „inutil”. Această formă de apatie politică este foarte evidentă mai ales în statele cu un partizanat profund precum Texas.
Unii analiști și politologi cred, de exemplu, că statul Texas ar avea mari șanse să devină un stat oscilant (swing-state) adică un stat care să penduleze între republicani și democrați la alegerile prezidențiale federale. Apatia politică a democraților a făcut în așa fel încât acest lucru să nu fie posibil, deși la alegerile din 2020, diferența dintre Joe Biden și Donald Trump a fost cea mai mică diferență între un republican și un democrat din ultimii 25 de ani.
Același lucru este valabil, însă, și pentru unele state albastre, unde prezența electorală a votanților republicani este „deprimată” de dominația democraților în structurile puterii.
Al doilea factor care intervine când vine vorba de dominația politică generalizată a republicanilor în Texas și sursa actualului scandal, este practica „gerrymandering-ului”. Fenomenul își poartă numele de la Elbridge Gerry, al cincilea vicepreședinte al SUA (în funcție în timpul președintelui James Madison; 1813-1814). Pe când era guvernator al statului Massachussetts, în 1812, Gerry a aprobat o controversată lege de redesenare a circumscripțiilor electorale din stat. Această redesenare strategică politică avea ca scop reducerea influenței politice a opoziție prin izolarea votanților ei în circumscripții dominate de votanții puterii. Presa vremii a explicat fenomenul și l-a botezat printr-un portmanteau al numelui Gerry și cuvântul salamandră (salamander - n. red. - eng.) pentru că una dintre noile circumscripții desenate avea forma unei salamandre.
O explicație mai simplă a practicii este ilustrată în graficul de mai sus - în Figura 1 apare populația unui stat pe o hartă, blocurile roșii desemnându-i pe votanții partidului A, iar cele albastre pe cei ai partidului B. Este evident după distribuția din dreptunghi că votanții partidului B sunt mai numeroși și ar trebui, conform regulii democratice să câștige alegerile. Totuși, dacă partidul A a ajuns la putere printr-o combinație de factori politici precum cei pe care i-am expus mai sus, el poate să facă gerrymandering precum în Figura 2. Astfel, au fost desenate cinci circumscripții, de la D1 la D2 pentru a avantaja partidul A și a distruge, practic, avantajul electoral democratic al partidului B. Votanții partidului B sunt izolați fie în circumscripții mari cu un singur reprezentant, fie aduși împreună cu votanți ai partidului A în circumscripții în care votanții A sunt mai numeroși. Rezultatul, conform imaginii, este că partidul A, deși are mai puțini votanți, va controla trei districte din 5 (D2, D3 și D5), întimp ce partidul B, deși ar trebui să aibă o majoritate absolută, controlează doar două districte (D1 și D4).