Un nou studiu publicat luni sugerează că europenii sunt din ce în ce mai dezamăgiți de democrație, scrie Politico.
Doar 36% dintre cei chestionați s-au declarat susținători consecvenți ai democrației, recunoscând importanța dreptului de vot, a statului de drept și a echilibrului între puterile statului, adaugă publicația citată.
Studiul semnalat de Politico a fost prezentat de "Mișcarea Europeană", un grup care promovează o integrare mai strânsă și instituții mai robuste în întregul bloc comunitar.
Sondajul a implicat participarea a peste 3.500 de persoane chestionate în șapte dintre cele mai mari țări ale UE.
Conform studiului, 64% dintre participanți s-au profilat drept "susținători inconsecvenți" ai democrației și s-au declarat dispuși să susțină un lider autoritar, procentajul acestor oameni fiind în creștere față de anii precedenți.
Democrația are cel mai puternic sprijin în Suedia. Franța și România, la egalitate. Spania, la coadă
Sondajul a constatat că valorile democratice au cea mai mare susținere în Suedia, unde 52% s-au declarat susținători fermi.
În toate celelalte țări incluse în sondaj, mai puțin de jumătate din populație optează în mod consecvent pentru democrație.
Procentajele de susținători scad până la 30% în Franța și România iar în Spania, doar unul din patru și-a exprimat în mod constant sprijinul pentru democrație.
"Nivelul scăzut de sprijin consecvent pentru democrație este cu adevărat îngrijorător", subliniază Petros Fassoulas, secretarul general al Mișcării Europene.
"Nu înseamnă că oamenii sunt anti-democrați. Dar sunt dezamăgiți, se simt lipsiți de putere și deziluzionați. Adică, exact aspectele care favorizează răspândirea autoritarismului", adăugă el.
Rezultatele cercetării sunt în concordanță cu sprijinul tot mai mare pentru partidele populiste și de extremă dreapta de pe continent, așa cum au demonstrat rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European de anul trecut.
Franța și Germania au fost exemplele proeminente în acest sens, deși extremiștii n-au reușit să-și facă loc în guvern în niciuna din cele două țări.
Pe de altă parte, studiul prezentat de "Mișcarea Europeană" a relevat o susținere considerabilă pentru cooperarea în cadrul blocului, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și parteneriatele în domeniul apărării și combaterii dezinformării.
Aproape jumătate dintre cei chestionați au declarat că doresc să vadă UE integrându-și armatele pentru a răspunde amenințărilor tot mai mari din partea unor țări precum Rusia.
"Datele arată că este probabil timpul ca elitele politice de la Bruxelles, Paris, Berlin și din alte capitale să realizeze că există mai mulți oameni decât cred ei care își doresc o armată a UE", a punctat Petros Fassoulas.
Românii și polonezii se declară cei mai conștienți de avantajele statului de membru UE
Respondenții din România s-au declarat a fi cei în cunoștință de cauză în legătură cu instituțiile europene.
Scorurile obținute de românii întrebați dacă au auzit de Agenția Europeană de Apărare, EDA (41%), Curtea Europeană de Justiție, ECJ (60%), Consiliul Uniunii Europene (68%), Banca Centrală Europeană, ECB (59%), Comisia Europeană (73%) și Parlamentul European (78%) sunt superioare tuturor respondenților din celelalte țări unde s-a derulat studiul (slide-ul următor).
Situația se repetă atunci când vine vorba despre personalități precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (66%), Mark Rutte, șeful NATO (46%), Roberta Metsola, șefa Parlamentului European (44%), Kaja Kallas, șefa diplomației UE (22%) și Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare și Spațiu (12%) (slide-ul următor).
De asemenea, românii (60%) și polonezii (65%) se declară cei mai conștienți, în sens general pozitiv, în legătură cu impactul statutului de membru UE al țării lor asupra propriilor vieți.
Este o imagine consistentă cu cea furnizată de răspunsurile la întrebările privind instituțiile europene, potrivit realizatorilor studiului.
Sondajul a fost realizat în perioada 3 - 10 iunie 2025 pe 3.504 persoane adulte distribuite astfel: câte 501 în Spania, Italia, Germania și Polonia și câte 500 în Franța, România și Suedia.