Premierul Spaniei este singurul lider european care s-a opus războiului din Iran. De ce nu îl sperie amenințările lui Trump

Majoritatea liderilor europeni au încercat să mențină un echilibru delicat între a oferi președintelui Donald Trump un sprijin limitat pentru acțiunea militară a SUA împotriva Iranului și a avertiza asupra riscului unui conflict regional de amploare. Nu și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez. Extrem de vocal, opoziția acestuia îi aduce capital politic în Spania și îi consolidează poziția fragilă la vârful unui guvern de Coaliție, scrie CNN într-o analiză. 

Pedro Sánchez a fost foarte vocal în criticile sale la adresa loviturilor americane, provocând furie și amenințări din partea Casei Albe. Însă, în loc să dea înapoi, Sánchez și guvernul său și-au întărit poziția.

Spania are legături comerciale și investiționale semnificative cu Statele Unite și este, de asemenea, membră NATO. Anul trecut, 4 milioane de americani au vizitat țara. Iar chiar luna aceasta, Amazon a anunțat că își va extinde investițiile în centre de date din Spania până la aproape 40 de miliarde de dolari.

SUA au și facilități militare importante în sudul Spaniei, la Rota și Morón. Utilizarea acestor baze a declanșat cel mai recent conflict diplomatic, după ce guvernul spaniol a interzis folosirea lor pentru sprijinirea loviturilor împotriva Iranului.

În comentarii furioase la o conferință de presă de marți, Trump a amenințat că va întrerupe comerțul cu Spania. El a adăugat: „Am putea folosi baza lor dacă vrem, am putea pur și simplu să zburăm acolo și să o folosim, nimeni nu o să ne spună că nu o putem folosi.”

Sánchez a răspuns imediat. La mai puțin de 24 de ore după tirada lui Trump, el a apărut la televiziunea națională cu un mesaj simplu: „Nu războiului.”

El a descris loviturile SUA și Israelului drept „imprudente și ilegale” și a spus că țara sa „nu va fi complice la ceva care este rău pentru lume, și care este, de asemenea, contrar valorilor și intereselor noastre, doar din teamă de represalii din partea cuiva”.

Sánchez a acuzat SUA că joacă de-a „ruleta rusească cu destinul a milioane de oameni”.

Dar a mers și mai departe, spunând că liderii au datoria de a îmbunătăți viața oamenilor și făcând o aluzie critică la adresa lui Trump. „Este absolut inacceptabil ca acei lideri care sunt incapabili să își îndeplinească această datorie să folosească fumul războiului pentru a-și ascunde eșecurile și, în același timp, să umple buzunarele câtorva persoane”, a spus el.

Când Casa Albă a afirmat că amenințarea comercială a forțat Spania să accepte cooperarea cu armata americană, afirmația a fost rapid contrazisă.

Ministrul de externe José Manuel Albares a spus că poziția Madridului „privind războiul din Orientul Mijlociu și bombardarea Iranului, precum și utilizarea bazelor noastre, nu s-a schimbat deloc”.

O nouă dilemă pentru Europa în relația cu Trump

Trump a lansat amenințările la adresa Spaniei în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu cancelarul german Friedrich Merz, care a privit în tăcere, ceea ce a fost, în sine, o mărturie elocventă a unei alte dileme pentru Europa în relația cu Trump.

În ultimul an, mulți lideri europeni au încercat să îl liniștească pe Trump printr-o combinație de lingușiri și compromisuri, trasând însă ocazional linii roșii, cum a fost cazul planurilor americane privind Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la un moment dat despre Trump: „Tati trebuie uneori să folosească un limbaj dur.”

De data aceasta, problema este dacă Europa va permite folosirea bazelor de pe teritoriul său pentru sprijinirea loviturilor americane.

Trump a lăudat Germania și pe premierul Italiei, Giorgia Meloni, pentru cooperare. El a declarat sâmbătă pentru un ziar italian: „Iubesc Italia, cred că este o mare lideră.”

Nu la fel s-a exprimat despre premierul britanic Keir Starmer.

Regatul Unit a respins inițial solicitarea Washingtonului de a folosi baze britanice pentru bombardarea Iranului, înainte ca Starmer să spună că Marea Britanie va permite folosirea bazelor pentru „operațiuni defensive”.

Concesia nu i-a adus prea multă apreciere din partea lui Trump.

„Nu avem de-a face cu Winston Churchill”, a spus Trump despre Starmer. Iar sâmbătă, răspunzând la știrea că Marea Britanie va trimite un portavion în Mediterană, Trump a scris pe rețelele sociale: „Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce noi am câștigat deja!”

Un conflict constant

Sánchez, în schimb, a fost cel puțin consecvent și a contrat SUA, spre iritarea lui Trump, pe mai multe chestiuni, inclusiv Groenlanda, relațiile cu China și cheltuielile pentru apărare.

„Nu știu ce se întâmplă cu Spania; se pare că vor să călătorească gratis”, a spus Trump în ianuarie, după ce Sánchez a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, în linie cu promisiunile altor membri NATO.

„Spania și-a triplat cheltuielile pentru apărare de când am devenit prim-ministru”, a replicat Sánchez.

Pentru Sánchez, un conflict cu Trump poate fi riscant, dar și o mișcare politică inteligentă, consolidând sprijinul de centru-stânga pentru fragilul său guvern de coaliție.

Sánchez „folosește politica externă pentru a recâștiga inițiativa politică pe plan intern”, a spus Paco Camas García, de la firma de sondaje Ipsos, într-o postare pe X. „Scena internațională îi permite să proiecteze un sentiment de leadership și claritate strategică”, iar acest lucru pune și Partidul Popular conservator „într-o situație deosebit de dificilă”.

Camas García notează că popularitatea lui Trump în Spania este la un nivel minim istoric – doar 16% potrivit unui sondaj realizat în februarie – și că, dacă opoziția „critică dur poziția lui Sánchez, riscă să pară că se aliniază cu un președinte american pe care propria lor bază îl respinge în mare măsură”.

Sánchez știe bine că opoziția Partidului Socialist față de războiul din Irak „a fost esențială pentru victoria sa în alegerile din 2004”, după cum a remarcat Chatham House săptămâna aceasta. De fapt, Sánchez a comparat actuala campanie americană cu războiul din Irak.

Contează și comerțul

Din punct de vedere economic, amenințările lui Trump la adresa Spaniei – a patra economie ca mărime din Europa – s-ar putea să nu fie atât de grave pe cât par. Spania este una dintre cele mai dinamice economii europene, iar doar aproximativ 5% din comerțul său este cu SUA. Uniunea Europeană ar fi obligată să apere orice stat membru vizat de discriminare.

Totuși, Spania depinde de SUA pentru o mare parte din aprovizionarea sa cu gaz natural lichefiat.

Există și o altă dimensiune a ostilității lui Sánchez față de influența americană. De ani de zile, el și familia sa au fost ținta abuzurilor pe rețelele sociale, iar el a criticat companiile tehnologice americane pentru că nu fac suficient pentru a combate discursul instigator la ură.

„Rețelele sociale, care ar fi trebuit să aducă unitate, claritate și democrație, ne-au adus în schimb diviziune, viciu și o agendă reacționară”, a spus Sánchez în ianuarie, anunțând că Spania va interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale.

Acum, în al optulea an ca prim-ministru al Spaniei, Sánchez pare să nu mai fie preocupat de confruntarea cu „Tati” sau cu mișcarea MAGA în sens mai larg, conchide CNN.