Ministerul Finanțelor a publicat, joi seara, în transparență decizională proiectul primei rectificări bugetare pentru 2026. În document sunt prevăzute venituri mai mici la bugetul general, reduceri de cheltuieli de la mai multe ministere, dar și fonduri suplimentare pentru medicamente și servicii medicale. De asemenea, Ministerul a alocat sume substanțiale pentru plata unor datorii de către autoritățile locale. În urma acestei rectificări, deficitul ar urma să crească cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, dar se menține ținta de 6,2% din PIB pentru 2026.
„Proiectul asigură fondurile necesare pentru serviciile medicale și medicamente, pentru drepturile salariale și pentru cheltuielile sociale, prin redistribuirea resurselor în funcție de execuția bugetară pe primele nouă luni și de necesarul estimat până la sfârșitul anului”, a transmis Ministerul Finanțelor într-un comunicat de presă.
Premierul Luca Niculescu a anunțat că Guvernul va adopta, în ședința de vineri, decizia privind rectificarea bugetară de urgență.
Calculele pentru rectificare au ținut cont de menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB.
„PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%. Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei”, a transmis Ministerul.
Prognoza de venituri a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni (influențe la bugetul de stat):
- încasări peste program la TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) și impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate (+1,71 miliarde lei);
- încasări sub program la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de execuție a proiectelor;
Pe partea de cheltuieli, suplimentarea acoperă obligații certe până la sfârșitul anului:
- dobânzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei);
- transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei);
- asistența socială (+0,72 miliarde lei) și drepturile de personal;
Aceste fonduri au fost alocate din sume estimate că nu vor fi utilizate în acest an: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de execuție (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care −4,99 miliarde lei din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale pentru continuarea finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene), subvenții (−1,14 miliarde lei), alte transferuri și cheltuieli de capital.
Ministerele care pierd bani
Rectificarea bugetară reduce cu peste 3 miliarde de lei sumele reținute temporar de la mai multe ministere, în special de la Dezvoltare, Transporturi și Agricultură, și redirecționează fondurile către domeniile care au nevoie de bani până la sfârșitul anului.
„Diminuările de sume reținute operate prin această rectificare depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei)”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Cei mai mulți bani merg la Sănătate
La această primă rectificare, „de urgență”, așa cum a fost ea numită de premierul Luca Niculescu și de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, cei mai mulți bani merg către Sănătate.
Astfel, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament și credite bugetare, pentru asigurarea continuității în acordarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei) – inclusiv programele naționale de sănătate și decontarea serviciilor medicale spitalicești – și pentru susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
Totodată, sunt puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute la începutul anului în acest buget. Plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei.
La Ministerul Sănătății sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 milioane lei:
- 183 milioane lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță;
- 200 milioane lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe (UPU/SMURD) din spitalele din rețeaua autorităților locale;
- 391 milioane lei pentru acțiuni prioritare de sănătate și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului;
De asemenea, sunt puse la dispoziția ministerului și aproximativ 500 milioane lei din sumele reținute inițial.
„Având în vedere gradul redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Fonduri alocate pentru plata pensiilor
Ministerul Finanțelor a decis majorarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 3,47 miliarde lei pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul lui 2026.
Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde lei.
La Ministerul Afacerilor Interne se asigură 563 milioane lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie 2026 și 68,6 milioane lei pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Bani pentru restanțele autorităților locale
În ceea ce privește bugetele locale, rectificarea asigură fondurile necesare drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor lunare, serviciilor sociale din protecția copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice și Programului pentru școli al României.
Astfel, autoritățile locale vor primi 2,81 miliarde lei din TV din care 2 miliarde lei pentru stingerea plăților restante:
- +280,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul județelor:
- +237,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;
- +2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 33,7 milioane lei pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești de către Județul Arad;
„Cele 2 miliarde lei pentru plățile restante funcționează ca un mecanism de compensare între autoritățile publice locale, operatorii economici și buget. Sumele se alocă pe județe și localități pentru stingerea arieratelor și plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, de instituțiile finanțate din bugetele locale și de spitalele din rețeaua autorităților locale față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, față de furnizorii de energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public de călători, precum și față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale”, a precizat ministerul Finanțelor.
Mai mulți bani pentru investiții
Ministerul Finanțelor a majorat și bugetul de investiții cu cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB – cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului.
Suplimentarea este orientată către finalizarea proiectelor din PNRR și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri europene:
- +2,0 miliarde lei pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR (din care 746 milioane lei la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, care se vor disponibiliza către ordonatorii principali de credite, în raport cu nivelul execuțiilor pe mecanismul prevăzut la aprobarea bugetului și prin care au fost asigurate sumele și pe parcursul verii în raport de necesități și gradul de realizare al investițiilor);
- +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Creditele aferente componentei de grant a PNRR și celorlalte proiecte cu finanțare externă nerambursabilă se ajustează în funcție de stadiul implementării (−2,3 miliarde lei, cumulat), fără a afecta proiectele în derulare;
O nouă rectificare va urma spre final de an
Ministerul Finanțelor precizează că această primă rectificare acoperă „obligațiile certe și urgente ale acestui final de an”.
„Nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare. Angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite – contractele în derulare, proiectele cu finanțare europeană, obligațiile legale de plată – sunt respectate, iar creditele de angajament sunt corelate cu creditele bugetare, astfel încât plățile scadente în anii următori să fie acoperite de resurse reale”, a transmis Ministerul.
Solicitările ministerelor care nu sunt o urgență în 2026 vor fi analizate în perioada următoare.
„Ministerul Finanțelor are convingerea că aceste discuții vor conduce la soluții de comun acord, cu respectarea anvelopei bugetare și a angajamentelor asumate. Prioritizarea investițiilor și corelarea angajamentelor multianuale cu resursele disponibile rămân principiile pe baza cărora vor fi construite următoarele decizii bugetare”, a precizat Ministerul.
Ce urmează
Proiectul de ordonanță de urgență, nota de fundamentare și anexele au fost publicate joi, 29 octombrie, pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea Transparență decizională.
De asemenea, Ministerul Finanțelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal.
Proiectul rectificării va fi dezbătut în Comisia de Dialog Social și consultat cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului.
Propunerile și observațiile pot fi transmise Ministerului Finanțelor în cadrul procedurii de transparență decizională.