Repartizarea la liceu 2026. Când are loc și unde se afișează rezultatele
Publicat acum 23 minute
Locuitorii din Pata Rât și din alte „așezări informale” din Cluj-Napoca vor fi relocați în 350 de locuințe care vor fi achiziționate de primărie în următorii ani din fonduri europene și din bugetul local. Hotărârea a fost adoptată luni de Consiliul Local al orașului. Primarul Emil Boc a declarat că familiile care vor fi mutate în aceste locuințe nu vor putea să se mai întoarcă în barăcile din Pata Rât. Aceste familii vor primi și consiliere, acces la educație și servicii medicale și ajutor pentru ocuparea unui loc de muncă.
Consiliul Local al orașului Cluj-Napoca a aprobat luni un mecanism juridic care va permite primăriei să cumpere sute de locuințe, în care se vor muta familiile care locuiesc în prezent în Pata Rât, un ghetou aflat la marginea orașului, format în jurul groapei de gunoi a Clujului, unde oamenii locuiesc în condiții insalubre.
Primarul Emil Boc a declarat că SIEG (Serviciu de Interes Economic General) este cadrul legal necesar pentru achiziționarea, de către Primărie, a aproximativ 350 de locuințe în următorii ani „pentru a putea încheia problema de la Pata Rât”.
„Acest SIEG nu este un contract de finanțare. Astăzi nu alocăm banii. Banii i-am alocat într-o ședință anterioară, am depus proiecte la fonduri europene și vom mai depune până la sfârșitul lunii pentru încă aproape 200 de locuințe pe care trebuie să le cumpărăm în acest an și în anii următori”, a explicat edilul, potrivit clujenii.ro.
Emil Boc a spus că mecanismul SIEG este esențial pentru respectarea legislației naționale și europene privind ajutorul de stat. „Acest proiect ne deschide doar calea legală de a nu fi considerat ajutor de stat, în conformitate cu legislația națională și cea a Uniunii Europene, pentru a putea achiziționa aceste locuințe”, a spus primarul.
În locuințele care vor fi achiziționate vor fi relocate familiile din Pata Rât și din alte așezări informale din oraș. Emil Boc a avertizat că nici aceștia și nici alte persoane din țară nu vor mai putea locui în barăcile improvizate de la marginea orașului.
„Vreau să spun foarte clar, noi nu investim acești bani pentru a crea alte locuri de locuire informală la Pata Rât, pentru alții care să vină de peste tot din țară.
Cele 580 de persoane care au fost relocate, veți vedea locurile marcate cu X sau marcate, unde au fost vechile barăci, unde eu inițial am vrut să plasez niște bolțari ca să nu se mai construiască altele, parapeți New Jersey. Mi-au spus chiar cei de acolo că ''nu, avem noi grijă să nu se mai plaseze cineva”. Vedem că este un pas în direcția pozitivă și noi avem grijă să nu se mai întâmple.
Deci am fost impresionat de spiritul civic pe care l-am găsit acolo să reușim împreună. (...) Când te-ai mutat, pleacă și locuința informală existentă. Deci regulă sfântă, clară”, a declarat Boc, potrivit Ziarul de Cluj.
Emil Boc a mai spus că municipiul Cluj-Napoca este primul din România care aplică acest model.
„Suntem primii în țară care facem asta, de aceea a durat și așa de mult. Sunt convins că acest model va fi replicat după aceea de foarte multe primării din țara noastră, pentru că a fost un dialog constant cu Consiliul Concurenței și cu alte autorități ale statului pentru a-l definitiva”, a afirmat Emil Boc.
În hotărârea adoptată de Consiliul Local scrie că până în anul 2030 fondul de locuințe sociale al municipiului ar urma să ajungă la aproximativ 475 de unități, dintre care în jur de 350 vor fi achiziționate în perioada 2026-2030, potrivit Știri de Cluj.
Persoane care locuiesc în șase așezări informale din Cluj-Napoca, cea mai cunoscută fiind Pata Rât, vor fi relocate și vor primi sprijin pentru a se integra în comunitate: consiliere, mediere, sprijin pentru ocuparea unui loc de muncă, acces la educație și servicii medicale.
Valoarea estimată a întregului program pentru perioada 2026-2036 este de aproximativ 404,5 milioane de lei.