Statul se pregătește să dea bani pentru bateriile de stocare a energiei solare, dar regulile propuse au stârnit deja critici. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) cere Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) să modifice ghidul programului, semnalând mai multe probleme care, spune ea, pot duce la discriminări, la investiții prost dimensionate și la finanțarea, din bani publici, a unor echipamente de calitate îndoielnică, scrie News.ro.
Despre ce program e vorba
AFM a anunțat că va lansa în curând un program de finanțare pentru persoanele fizice care sunt deja prosumatori – adică își produc singure energie din panouri fotovoltaice – și vor să își instaleze sisteme de stocare (baterii) pentru energia produsă.
Ideea de bază este ca energia generată de panouri să poată fi stocată și folosită mai târziu, pentru consumul propriu, iar surplusul să fie livrat în rețeaua națională. Ghidul, aflat acum în consultare publică, prevede o finanțare de maximum 75% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 15.000 de lei de beneficiar.
Miza e una considerabilă: 400 de milioane de lei bani publici. Tocmai de aceea, spune APCE, regulile trebuie să fie impecabile.
„Un asemenea program trebuie să respecte trei reguli elementare: legalitate – criteriile trebuie să fie obiective şi proporţionale; echitate – accesul la finanţare nu trebuie să penalizeze nejustificat anumite categorii; calitate tehnică – statul trebuie să finanţeze baterii performante, corect dimensionate şi durabile”, se arată în comunicatul asociației.
Cele șapte probleme semnalate
Reprezentanții APCE spun că au analizat proiectul și au identificat șapte probleme care ar trebui corectate înainte de lansare.
„Nu vorbim despre simple formulări, ci despre criterii care pot produce discriminări, investiţii prost dimensionate şi finanţarea unor echipamente cu performanţe discutabile din bani publici”, avertizează asociația.
Cei care au deja o baterie sunt excluși
Prima nemulțumire: ghidul îi consideră neeligibili pe cei care și-au montat deja o baterie.
„Ghidul declară neeligibil solicitantul care are deja instalată o baterie. Aşadar, a penalizat cetăţenii corecţi, oneşti care și-au cumpărat din banii lor o baterie şi au înregistrat-o într-un nou Certificat de Racordare, ei fiind acum penalizaţi de acest ghid”, se arată în comunicat.
APCE consideră că această diferență de tratament intră în conflict cu articolul 16 din Constituție și cu principiul european al egalității de tratament, potrivit căruia situațiile comparabile nu pot fi tratate diferit fără o justificare obiectivă.
O soluție ar fi ca cetățeanul să poată primi bani pentru capacitatea nou-adăugată, de vreme ce chiar scopul programului este „creşterea capacităţilor noi de stocare”.
Lipsește corelația dintre panouri și baterie
A doua problemă este una tehnică.
„AFM punctează puterea fotovoltaică şi capacitatea bateriei, dar nu stabileşte o corelaţie tehnică între ele”, notează asociația.
Practic, o instalație fotovoltaică mică ar putea fi cuplată cu o baterie mult prea mare, doar pentru a obține un punctaj mai bun. Rezultatul va fi că statul riscă să plătească pentru capacitate de stocare care va fi slab folosită.
Punctajul favorizează instalațiile mari
A treia observație este că sistemul de punctare avantajează instalațiile fotovoltaice de dimensiuni mari. AFM acordă punctaj crescător până la 20 kW putere fotovoltaică, deși sistemele obișnuite din gospodării sunt mult mai mici.
„Un program pentru populaţie trebuie calibrat după realitatea populaţiei căreia i se adresează, nu astfel încât instalaţiile foarte mari să plece cu un avantaj structural. Statistic, credem ca punctajul maxim îl pot lua doar 3% dintre prosumatorii casnici”, atrage atenția APCE.
Acces neclar la datele din gospodărie
A patra problemă ține de protecția datelor. Ghidul obligă beneficiarul să permită unor „persoane autorizate” să colecteze date despre energia stocată, descărcată, produsă și livrată în rețea – dar nu spune clar cine accesează aceste date, ce anume, prin ce mijloace, în ce scop și pentru cât timp.
APCE avertizează că aici apar „probleme serioase de compatibilitate cu principiile GDPR şi Data Act, în special legalitatea, transparenţa, limitarea scopului şi minimizarea datelor”.
Asociația mai precizează că nu contestă dreptul statului de a verifica investiția: „APCE nu contestă dreptul AFM de a verifica investiţia. Contestăm un acces vag şi general la datele energetice ale unei gospodării. Pentru monitorizare trebuie colectate numai datele strict necesare şi în condiţii clar definite”.
Standard de durabilitate prea scăzut
A cincea nemulțumire vizează calitatea bateriilor. AFM cere minimum 3.000 de cicluri de încărcare-descărcare pentru bateriile LiFePO₄, însă APCE cere cel puțin 6.000, în condiții tehnice clar definite.
„Ghidul impune minimum 3.000 de cicluri, în condiţiile în care multe baterii LiFePO₄ rezidenţiale moderne sunt specificate la 6.000–8.000 de cicluri. Şi mai grav, AFM nu precizează DoD, temperatura, C-rate sau capacitatea reziduală la sfârşitul testului. Fără aceşti parametri, cifra «3.000 cicluri» este tehnic insuficientă pentru compararea calităţii bateriilor”, spun reprezentanții asociației. Concluzia lor: din bani publici trebuie finanțată durabilitatea, nu „limita inferioară a pieţei bateriilor importate”, se arată în același document.
Riscul de „arbitraj” în loc de stocare solară
A șasea problemă semnalată este că programul e gândit pentru stocarea energiei din surse regenerabile, dar, în lipsa unor reguli clare, bateria ar putea fi folosită în alt scop.
„Programul este destinat stocării energiei produse din surse regenerabile. Dar Ghidul trebuie să garanteze că bateria finanţată îndeplineşte efectiv această funcţie. În lipsa unor reguli tehnice clare, bateria poate fi încărcată din reţea când energia este ieftină şi descărcată ulterior, transformând investiţia publică într-un instrument de arbitraj tarifar, nu de stocare a surplusului fotovoltaic”, avertizează asociația.
Adică, în loc să stocheze surplusul de energie solară, bateria ar putea fi folosită pentru a specula diferențele de preț din rețea.
Gospodăriile autonome, excluse
În sfârșit, a șaptea problemă: cei care își produc singuri energia din panouri, dar nu sunt racordați la rețea, rămân pe dinafară, întrucât nu au calitatea de prosumator și nici certificat de racordare.
„Dacă obiectivele programului sunt stocarea energiei regenerabile şi reducerea emisiilor de CO₂, AFM trebuie să explice obiectiv de ce bateria unei gospodării conectate la reţea este eligibilă, iar bateria unei gospodării autonome energetic nu este. Lipsa racordării la reţea nu face energia fotovoltaică mai puţin regenerabilă”, subliniază APCE.
Ce urmează
Ghidul se află în consultare publică, etapă în care astfel de observații pot fi, teoretic, integrate în forma finală.
Programul, finanțat din Fondul pentru Mediu și aplicabil la nivel național, urmărește creșterea capacității de stocare a energiei regenerabile, astfel încât energia produsă de prosumatori să poată fi folosită ulterior pentru consumul propriu, iar surplusul să ajungă în rețeaua națională.