Ruinele capitalei antice a Regatului Lyncestis, unde s-a născut bunica lui Alexandru cel Mare, ar fi fost descoperite

Arheologii care lucrează în Macedonia de Nord ar fi descoperit ruinele orașului Lyncus, o așezare antică ce ar fi fost capitala Regatului Lyncestis. Dacă ipoteza arheologilor se confirmă, descoperirea ar putea dezvălui locația în care s-a născut bunica paternă a lui Alexandru cel Mare, scrie Live Science.

Lyncestis a fost un mic regat care a înflorit în zona actuală a Macedoniei de Nord și a fost încorporat în Imperiul Macedonean în timpul domniei regelui Filip al II-lea (359–336 î.Hr.). Eurydice I a Macedoniei, mama lui Filip al II-lea și bunica lui Alexandru cel Mare (care a domnit între 336 și 323 î.Hr.), s-ar fi născut, potrivit surselor istorice, în Lyncus.

Arheologii cunosc situl, situat în apropierea satului Crnobuki, încă din 1966. Inițial, se credea că este vorba despre un avanpost militar, nu despre un oraș, conform unui comunicat al Universității Politehnice de Stat din California, Humboldt (Cal Poly Humboldt), scrie Live Science.

Abia în 2023, o echipă de cercetători a realizat un sondaj LIDAR (detecție prin lumină și distanță), folosind drone aeriene echipate cu lasere pentru a crea o hartă detaliată a topografiei sitului. Această tehnologie, capabilă să străbată vegetația care acoperă siturile arheologice, a fost utilizată pe scară largă la nivel mondial.

Sondajul a arătat că orașul dispunea de o acropolă cu o suprafață de cel puțin 7 acri (aproximativ 2,8 hectare). Pe lângă rămășițele unui atelier de textile și ale unui posibil teatru, arheologii au descoperit o varietate de artefacte, inclusiv ceramică, monede, piese de joc și chiar un bilet de teatru din lut.

Până de curând, cercetătorii credeau că orașul a fost construit cu mult după moartea lui Alexandru cel Mare, în timpul domniei lui Filip al V-lea (221–179 î.Hr.). Însă descoperirea unei monede bătute între 325 și 323 î.Hr. sugerează că orașul a fost activ în timpul vieții lui Alexandru, potrivit declarațiilor oficiale.

Mai mult, echipa de arheologi a scos la iveală topoare și fragmente de vase ceramice, indicând că situl a fost locuit încă din epoca bronzului (3300–1200 î.Hr.). Cercetătorii intenționează să continue săpăturile în anii următori.

Această descoperire ar putea aduce mai multă lumină asupra unui regat influent.

"Macedonia antică a fost o civilizație care a jucat un rol major în înțelegerea actuală a lumii și în dorința de a conecta diferite civilizații și culturi", a declarat Engin Nasuh, curator la Institutul Național și Muzeul Bitola din Macedonia și unul dintre arheologii principali ai echipei.