Antena 3 CNN Actualitate REPORTAJ. Oamenii din Grajduri. Locul unde zeci de copii sunt condamnați la o viață în mizerie și sărăcie extremă

REPORTAJ. Oamenii din Grajduri. Locul unde zeci de copii sunt condamnați la o viață în mizerie și sărăcie extremă

Paul Ciurari, Cătălin Onofrei, Iulian Budoi
26 minute de citit Publicat la 07:00 22 Apr 2025 Modificat la 11:17 22 Apr 2025
REPORTAJ. Oamenii din Grajduri. Locul unde zeci de copii sunt condamnați la o viață în mizerie și sărăcie extremă În inima Moldovei, câteva sute de oameni trăiesc în 4 grajduri botezate cinic „Satul Olimpic”. Sursa foto: Cătălin Onofrei

În inima Moldovei, la marginea unui oraș unde trecutul și prezentul se prăbușesc împreună, o comunitate întreagă a fost mutată dintr-un cartier al mizeriei, în patru grajduri. Autoritățile o numesc soluție. Ei o trăiesc ca pe o condamnare. Fără apă curentă. Fără căldură. Fără speranță. Aici, într-un loc botezat cinic Satul Olimpic, 450 de oameni, printre care zeci de copii, se luptă să supraviețuiască într-o lume care i-a abandonat înainte să-i cunoască. Aici, sub masca reintegrării sociale, s-a construit una dintre cele mai dure forme de segregare din România contemporană. Aceasta nu este doar o poveste despre romi. Este o poveste despre noi toți. Despre frică. Despre nepăsare. Despre cum e mai ușor să ascunzi o problemă decât s-o rezolvi.

Patru clădiri botezate „Satul Olimpic”. Simple grajduri, unde în România secolului XXI trăiesc zeci de copii, fără apă și fără lumină. „Nu e segregare”, ci decizia Consiliului Local. Acesta e „Satul Olimpic”, unde se află grajdurile excluderii. 

La marginea orașului...și la marginea societății

Istoria Grajdurilor începe în urmă cu 35 de ani. Blocul nr. 9 de pe strada Tudor Vladimirescu din Roman a fost o clădire banală, pentru „nefamiliști": multe garsoniere și băi comune. Din an în an, a devenit un focar de infracționalitate și mizerie. Îl numeau „Blocul NATO”, o expresie rămasă de pe urma comuniştilor, care voiau ca ideea de NATO să reprezinte ce e mai rău. 

În 2001, primarul oraşului Roman, Dan Ioan Cărpușor, cu un discurs de reintegrare socială, a decis să mute oamenii din acest bloc în afara oraşului, cât mai departe. Aşa s-a născut, în triunghiul dintre Iaşi, Piatra Neamţ şi Bacău, trei oraşe dezvoltate ale Moldovei, comunitatea Satul Olimpic.

La doi paşi de oraşul Roman, de care aparţine, în capătul unui drum care nu a văzut vreodată asfaltul, au fost recondiţionate patru clădiri şi transformate în 104 locuinţe sociale. Chiar dacă au fost denumite pompos la început, acestea au devenit, cu timpul, Grajdurile de pe strada Fabricii. 

Primăria a evaluat şi a investit atunci în fiecare garsonieră o sută de milioane de lei vechi. Asta însemna în jur de nouă salarii minime pe economie. Pentru cămăruţele din Grajduri, care erau puţin mai mari de 20 de metri pătraţi, preţul era exact cât al uneia cu o suprafaţă aproape dublă, în centrul oraşului Roman. În 2007, în complex a izbuncnit un incendiu. Oamenii l-au stins cu propriile mâini, pentru că nu aveau apă curentă. 

„Dacă era apa şi veneau pompierii mai devreme, dacă aveam apă noi, nu se întâmpla acest caz”, își amintește un localnic. 

Locatarii de atunci plăteau chirie. Iar în costul chiriei ar fi trebuit să primească apă curentă, gaze, curent electric şi un pic de confort. Asta nu au primit niciodată. S-a vorbit atunci, după ce întreaga ţară a aflat povestea oamenilor din Grajduri, despre faptul că este o operaţiune de segregare socială, de ostracizare a comunităţii rrome. Primarul de la acea vreme a avut explicaţii care i-au lăsat fără cuvinte pe reporterii aflaţi la o conferinţă de presă după incendiu. 

„Aşa a fost decizia Consiliului Local la acea etapă. De 17 ani de zile tot vorbim despre reintegrarea socială a romilor şi în mod concret s-a făcut foarte puţin pentru această etnie. Care, trebuie să recunoaştem, este într-o situaţie grea în foarte multe oraşe şi sigur, discutăm la Roman, şi aici există zone din oraş, există o parte a populaţiei rome, care trăiesc la extrema sărăciei”, a spus Dan Ioan Cărpușor, primarul oraşului Roman între anii 2000 - 2008. 

Încă 18 ani mai târziu, romii din Grajduri trăiesc tot la extrema sărăciei. Planul primarului de atunci şi al tuturor primarilor care l-au urmat nu a avut niciodată vreun succes, deşi în zonă s-au investit sume uriaşe de bani, atât din fonduri locale, fonduri guvernamentale şi fonduri europene. Ca să ajungi acum în Grajduri trebuie să îţi iei inima în dinţi, să ieşi din oraş şi să te îndrepţi spre Fabrica de Zahăr. Acolo, în partea stângă, se întind cele patru clădiri.

„Din păcate, acest drum se aseamănă de foarte multe ori cu cele pe care le-am întâlnit în Ucraina, însă acolo există măcar o justificare pentru starea proastă a drumurilor. O cale de acces pe care, de cele mai multe ori, ne-au spus localnicii, taximetriştii refuză să vină până aici, tocmai din cauza stării foarte proaste a acestor drumuri”, a explicat reporterul Antena 3 CNN Paul Ciurari. 

Grajdurile excluderii

Doamna Maria stă de 23 de ani în Grajduri. A ajuns aici după ce soţul ei a murit şi nu a mai putut să plătească chiria şi utilităţile acolo unde stătea, într-o casă naţionalizată. Are şase copii, dar niciunul nu locuieşte cu ea.

Discuție reporter Antena 3 CNN-doamna Maria:

Reporter Antena 3 CNN: S-au trimis fonduri europene.

Doamna Maria: Ce s-a făcut cu banii? Nu ştiu, nu pot să îmi dau seama. I-a băgat în buzunar primarul, ăștia care au fost, de care depind fondurile astea europene… Suntem vai de capul nostru aici la Grajdurile astea!

Eu am ramas de una singură într-un bloc în care au fost 70 de persoane. Am depus trei dosare la primărie. Domnul primar nu m-a luat în considerare, a spus că mă rezolvă, nu m-a rezolvat sub nicio formă. Domnul director de la primăria mică și dumnealui tot la fel. Şi a spus că aduce buldozerul ca să mă dărâme. Se dărâme camera peste mine aici.

Reporter Antena 3 CNN: Au transformat, văd, ceilalți care au plecat aici, au transformat într-o groapă de gunoi aici.

Doamna Maria: Da, vedeți aici, uitați dumneavoastră condițiile. Miros, şobolani, toate... infectii până deasupra capului, nu mai pot, credeţi-mă. 

Reporter Antena 3 CNN: Apă mai aveți aici? 

Doamna Maria: Nu, nu apă trebuie să aducă… Am un nepot care locuiește cu mine, este la muncă. 

Reporter Antena 3 CNN: Şi dumneavoastră plătiţi chirie aici?

Doamna Maria: Da, cum? 

Reporter Antena 3 CNN: Câtă chirie plătiţi?

Doamna Maria: 20 de lei pe lună. Acum s-a făcut 50 de lei”. 

După ce a ajuns în Grajduri a primit zeci de promisiuni că situaţia ei se va rezolva şi va fi mutată într-un locuinţă în care poate trăi un om. Nu s-a întâmplat nimic. Ne primeşte în umila ei casă, singura rămasă locuită în această clădire. 

Discuție reporter Antena 3 CNN-doamna Maria:

Doamna Maria: Poftiţi! Poftiţi, intraţi! Dar vedeţi că este întuneric că e luată lumina. Uitaţi și dumneavoastră.

Reporter Antena 3 CNN:  Unde e soba? Se simte miros de fum, doamna Maria, în casă.

Doamna Maria: Da, dar nu mai iese fum. 

Reporter Antena 3 CNN:  Asta e soba, de aici, nu?

Doamna Maria: Da, da.

Reporter Antena 3 CNN:  Şi alea sunt lemnele pe care vi le-aţi cumpărat.

Doamna Maria: Da.

Reporter Antena 3 CNN:  Cât aţi dat pe lemnele astea. 

Doamna Maria: 300 de lei.”

Acestea sunt condiţiile în care trăieşte domna Maria. Spune că fiecare zi pentru ea este o lecţie de supravieţuire. Şi se teme de ceilaţi colocatari din Grajduri, pentru că nu se simte niciodată în siguranţă. Nu există ordine, nu există reguli, nu există, spune ea, nici măcar bun-simţ. 

„Sunt oameni care nu merită nici aici la Grajduri ca să stea, vă rog frumos. Aruncă de pe geam, aruncă mizerie…”, spune, doamna Maria, dezamăgită. 

Abandonați în mizerie

Mizeria este strânsă, ne spune primăria, din când în când din zonă. Administraţia locală a trimis fotografii de la ultima acţiune de curăţenie făcută acolo, în luna mai a anului trecut. Spune că a strâns atunci 159 de tone de deşeuri

Pentru că în acest moment, în Grajduri, sunt munţi de gunoaie şi risca să nu fie credibilă acţiunea primăriei, ne-a pus la dispoziţie chiar şi factura: 119.572 de lei. 

Dar, dincolo de strâns gunoiul din când în când, cam aici se opresc acţiunile concrete care să îi ajute cu adevărat pe oameni să scape din iadul în care trăiesc. Câteva zile nu au avut deşeuri în jurul clădirilor care abia mai au acoperiş, prin care suflă vântul pentru că pereţii sunt găuriţi, în care aşternuturile, hainele, farfuriile şi oalele sunt tot timpul murdare, pentru că nu au apă să le spele. Şi unde un bidon de plastic sau o haină ruptă din deşeurile pe care primăria le-a strâns, însemna căldură degajată de sobele improvizate în zilele friguroase. 

„Opt ani de zile totul promis. Bani s-a luat în fiecare an. De câte ori au avut proiecte pentru renovarea Grajdurilor astea nu a făcut nimic, nimic, indiferent ce ce primar era. Doar promisiuni, dar voturi vreau. Deci, ca să zic, astea-s camere care sunt aici cu cu podul deschis să arunci mizerii. Nu suntem toți la fel. Mai avem și educație, unii din noi nu toți suntem răpănoși, puturoși să aruncăm gunoaiele în fața ușii”, a explicat un localnic. 

Grajdurile au fost refăcute acum mai bine de 20 de ani. Nu există nici acum apă curentă, toaletele au fost distruse, liniile electrice au fost tăiate iar oamenii sunt nevoiţi sa folosească lumânări sau candele. Chiria de la Grajduri e similară cu cea din oraş, într-un bloc cu termopane, cu baie în casă, apă curentă, gresie pe jos. Pentru oamenii care locuiesc aici, nimic nu s-a schimbat. 

Discuție reporter Antena 3 CNN-Ovidiu Mihai:

Ovidiu Mihai: Ce să fac? Unde ma duc? De de muncă nu găsesc, nu vrea, când ai buletinul pe Fabricii zice…că nu ai ce căuta tu să munceşti, că esti de pe Fabricii.

Reporter Antena 3 CNN: Deci nici măcar nu vă angajează dacă locuiţi aici?

Ovidiu Mihai: Da, da.”

Ovidiu Mihai stă în Grajduri alături de cei trei copii ai săi: un băiat de 2 ani, o fată de 4 ani şi alta de 5 ani. De anul trecut a primit o cameră mică şi distrusă. Atât i-a fost alocat de la primărie. Aşa că dorm cu toţii, pe jos, în încăperile mai spaţioase ale soacrei lui. 

Discuție reporter Antena 3 CNN-Ovidiu Mihai:

„Reporter Antena 3 CNN: Deci practic asta e locuinţa socială pe care ţi-a dat-o primăria?

Ovidiu Mihai: Da.

Reporter Antena 3 CNN:  Hai să ne-o arăţi oleacă. Deci nici măcar geamuri n-ai. 

Ovidiu Mihai: N-am geamuri, n-am nimic. Nici sobă, nimic, nimic nu dă. 

Reporter Antena 3 CNN: Și ai făcut cerere, măcar să spună geam?

Ovidiu Mihai:  Am făcut de 10 ori şi degeaba. Spune că nu are venituri, zice că asta…

Reporter Antena 3 CNN: Dar spune-mi altă chestie, când ți-au dat camera aveai geam sau au dispărut.

Ovidiu Mihai:  Nu, așa ne-au dat-o, cu uşa aia ruptă, toată.

Reporter Antena 3 CNN:  Deci încă de anul trecut asta e camera în care se așteaptă... Câți copii ai?

Ovidiu Mihai:  Eu trei. 

Reporter Antena 3 CNN:  Trei copii? 

Ovidiu Mihai: Da.

Reporter Antena 3 CNN:  Deci tu, soția și trei copii ar trebui să stați în camera asta?

Ovidiu Mihai:  Am mai făcut cerere să plec de aici, că copiii nu au ce să vadă în Grajdurile astea. Sunt râsuri”. 

Cercul vicios este complet în cazul lui Ovidiu Mihai. Pentru că nu are un loc de muncă, nu poate primi o cameră mai bună. Sau o locuinţă socială în altă parte. Ca să aibă un loc de muncă, ar trebui deja să locuiască altundeva, pentru că aici este amestecat cu răufăcătorii şi cu oamenii care creează probleme în oraş. Aşa că nimeni nu îl angajează. Şi, pentru că nimeni nu îl angajează, nu are niciun venit, deci cererile depuse la primărie rămân fără ecou. Este o bătaie de joc continuă, iar oamenii care se trezesc în acest cerc vicios nu au nicio şansă. 

Discuție reporter Antena 3 CNN-Elena Daniela Lefter:

„Elena Daniela Lefter: Aici stau eu, locuiesc eu. 

Reporter Antena 3 CNN: Deci aici practic vă dă primăria camerele?

Elena Daniela Lefter: Aici stau şapte persoane. Uitaţi, acolo am bătut un placaj, e peretele căzut jos. Am solicitat nu ştiu de câte ori să vie să îmi facă şi mie barem reparaţii. Mi-a făcut, că eu am pensia fetei cu handicap grav, schizofrenic, sunt prima pusă pe listă şi nu vrea niciunul să-mi dea un loc de locuință că stăm șapte persoane.”

„Uitați, am făcut cerere. Uitați ușa! Filmează! Ca să vedeţi. Improvizație. Am făcut-o, că nu sunt meseriaş. Şi atunci în halul ăsta eu pot să trăiesc? Uitaţi, filmează casa, ca să vezi şi matale, eu pot să trăiesc în halul ăsta? Din gunoaie? Eu din gunoaie… fier vechi, strâng cutii, bidoane, tot ce pot. Mănânc de la cantină, şi asta cu chiu şi vai”, adaugă un alt locatar al Grajdurilor, Vasile Ursu Ion. 

Eșecul autorităților

Autorităţile ştiu că aici nu este de trăit. Ştiu şi că oamenii care se află în Grajduri nu au nicio şansă să ajungă vreodată reintegraţi în societate, pentru că toate programele pe care le-au gândit până acum pentru ei au eşuat lamentabil. Localnicii spun că nici măcar nu au fost făcute pentru ei, ci pentru ca unii angajaţi ai primăriei să încaseze salarii din fonduri europene, pe proiecte care erau sortite eşecului.

De altfel, în 2009, un alt primar din Roman, Laurențiu Dan Leoreanu, a inițiat un proiect de hotărâre, aprobat imediat de Consiliul Local, prin care a schimbat statutul locuințelor din strada Fabriciii și al locatarilor acestora. Prin Hotărârea nr. 114/2009 locuințele din strada Fabricii deveneau "Adăpost social", iar locatarii acestora deveneau „găzduiți”, fiindcă semnau un Contract de Găzduire. Acum, Leoreanu este din nou primar, la al treilea mandat, şi caută să explice situaţia.

Discuție reporter Antena 3 CNN - Laurențiu Dan Leoreanu, primarul orașului Roman

„Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Eu am văzut la New York. 

Reporter Antena 3 CNN:  În grajduri de animale?

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Dorm în cutii de carton...

Reporter Antena 3 CNN:  Oameni homeless. Dar aici vorbim de asistaţi social.  Ăia nu sunt asistați social. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Nu sunt toţi asistaţi social, nici aici. Sunt care vin din multe zone, se aciuiază aici, mai facem câte o razie, adică e o zonă... ca peste tot. Există peste tot zone de astfel de...Practic, aici a fost gândită în 2001, nu eram eu, a fost gândită ca o zonă de găzduire colectivă. 

Reporter Antena 3 CNN: Da, dar mă gândesc că erau soluție temporară pentru cei care au fost scoși atunci din celebru bloc NATO, nu? 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman:  Păi ăla a fost complet distrus, ăla a fost complet distrus. Au fost mutați atunci aici. Pe parcurs, mulți din cei de acolo au fost mutați în alte zone pentru că s-au construit eu cât am fost primar, în prima etapă am construit în Aleea Revoluției două blocuri și ulterior am lăsat proiect și primarul care a venit în locul meu a finalizat proiectul de pe strada Islazului, alte locuințe sociale, pentru că acolo erau patru așa-numite blocuri, că ele proveneau din niște grajduri care erau locuite plin. Acuma mai este un bloc și un pic, adică pe parcurs lucrurile tot au fost într-o într-o dinamică. ”

După prima decizie din 2009 a lui Leoreanu, opt ani mai târziu, primarul care i-a luat locul, Lucian Micu, a întors ideea. În 2017, consilierii romașcani au aprobat abrogarea hotărârii precedente şi modificarea statutului locuințelor din „Adăpost social” în „Unități Locative Colective”. Prin același proiect se propune noul model de Contract de Găzduire, care – de data aceasta – prevedea limpede suma pe care trebuie să o achite lunar găzduiții, și anume 20 de lei. Un fel de a face ceva, fără să facă nimic. Din niciuna dintrea variantele Contractului de găzduire nu rezultă dacă găzduiții beneficiază și de vreo sursă de apă sau de încălzire.

Discuție reporter Antena 3 CNN-Vasile Ursu Ion

Vasile Ursu Ion: Cârpe, că altceva nu am.  Uitaţi. Nu am cu ce... Cârpe, pe astea le pun. Cu astea m-am încălzit o iarnă întreagă. Cârpe de la gunoaie, pe care le aruncă oamenii. 

Reporter Antena 3 CNN: Deci pe asta de unde le iei?

Vasile Ursu Ion: De la gunoaie.

Reporter Antena 3 CNN: De la gunoaie?

Vasile Ursu Ion: De la gunoaie

Reporter Antena 3 CNN: Şi cu astea ai zis că te-ai încălzit toată iarna?

Vasile Ursu Ion: Da.

Reporter Antena 3 CNN: Şi nu e periculos?

Vasile Ursu Ion: Păi ştiu că e periculos, dar nu am ce să fac.”

Fumul gros iese din toţi pereţii locuinţelor din Grajduri. Doar aşa se pot încălzi oamenii: cu sobe improvizate. Au încercat la un moment dat cu reşouri şi calorifere, dar cum curentul electric este o chestiune temporară în cartier, au renunţat la ele. Dacă un incendiu ar izbucni acum, din cauza sobelor, în una dintre cele patru clădiri, toate ar fi mistuite: pompierii ajung cu greu în zonă, iar odată ajunşi nu au nicio sursă de apă la care să se racordeze. Nici ei, nici oamenii de acolo. 

Discuție reporter Antena 3 CNN - Oliver, 15 ani: 

„Oliver: Aici e…

Reporter Antena 3 CNN: Aici e apa curentă pe care o aveţi?

Oliver: Da, aici e singura sursă de apă pe care o avem.

Reporter Antena 3 CNN: Şi cum e, dimineaţa prinzi liber sau e aglomerat?

Oliver: Depinde... Mai prinzi liber, mai e şi aglomeraţie. 

Reporter Antena 3 CNN: Aici te speli pe dinţi, faci igiena, nu?

Oliver: Da, da.”

Oliver este doar unul dintre copiii din Grajduri. Are 15 ani şi deja se luptă să scape de aici. Şi pentru asta face tot ce poate, în condiţiile de trai pe care trebuie să le suporte. Visează să devină boxeur, dar şi să înveţe suficient cât să poată să îşi câştige existenţa departe de casa părinţilor lui.

Discuție reporter Antena 3 CNN - Oliver, 15 ani: 

„Reporter Antena 3 CNN: Deci astea sunt medali de la lupterile la care a participat nu?

Oliver: Astea-s de la box şi mai multe....

Reporter Antena 3 CNN: Ştiu că aici la Roman aveți un club puternic de box, nu?

Oliver: Da.

Reporter Antena 3 CNN: Care e cea mai importantă medalie pentru tine, Oliver? 

Oliver: Cea mai importantă de campion olimpic… Asta e de la maraton, am primit-o de la cineva. Asta de la lupte libere am câștigat-o. 

Reporter Antena 3 CNN: Ce e? Bronz? 

Oliver: Da. Şi asta e tot de la box. 

Reporter Antena 3 CNN: Şi o medalie de campion olimpic? Ţi-ai dori să participi la Olimpiadă?

Oliver: Da, dar este foarte multă muncă. ”

Merge, în fiecare zi, cu ceilalţi copii cu un autobuz special până la şcoală. 

Uneori, cursele sunt însoţite de cei de la Poliţia Locală. În România, legea prevede obligativitatea frecventării școlii pentru toți copiii pe durata învățământului obligatoriu, care cuprinde 10 clase. Părinții sau reprezentanții legali au responsabilitatea de a asigura participarea copiilor la cursuri pe întreaga perioadă a acestui ciclu educațional.

Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 100 și 1.000 de lei sau, în unele cazuri, cu muncă în folosul comunității. Poliția Locală poate constata absența nemotivată a elevilor și poate aplica sancțiuni părinților. De data aceasta, însă, Poliţia Locală nu a venit să dea amenzi. Elevii s-au răzvrătit, aşa că un poliţist local a însoţit autobuzul. 

Discuție reporter Antena 3 CNN - Ciprian, șofer de autobuz: 

Reporter Antena 3 CNN: Cam cât durează aşa până veniţi? Până îi vedeţi. Şi amenzi, asta  trebuie, să vorbiţi cu părinţii lor.

Ciprian: Noi vrem să fie... Trebuie un pic umblat, ca să vadă părinţii lor. Pentru unul să tragem atâţia... Uite aşa făcea în autobuz, în geam... Uite aşa!  Aşa făceau toţi! Au început doi...

Reporter Antena 3 CNN: De ce...? Aţi avut probleme cu copiii, sau ce?

Ciprian: Bună ziua! Da. În autobuz au făcut...Am întors, ne-am dus la şcoală la doamna secretară, să vadă şi dânsa cum se conduce. Eu nu pot să mai conduc din cauza lor. Trebuie să mă uit şi la volan, trebuie să mă uit şi în spatele să văd să nu spargă vreun geam, să nu dea foc.”

Teme la lumina lanternei

Întors acasă, însă, Oliver trebuie să îşi vadă de studiu şi să uite de agitaţia de afară. E mult spus „să îşi vadă”, pentru că viaţa lui din Grajduri este trăită în întuneric. Îşi face temele la lumina lanternei. Uneori o agaţă undeva să îi lumineze caietele, alteori este ajutat de unul dintre fraţii lui. 

Discuție reporter Antena 3 CNN - Oliver, 15 ani: 

Oliver: Aș vrea ca visul meu să fie să devin cel mai mare boxeur și să-mi ajut familia. Pe mama, o vreau sănătoasă și pe frații mei și să-mi scot familia din acest mediu. Şi nu în ultimul rând să fiu sănătos. Aș mai vrea să trăim într-un mediu curat. 

Reporter Antena 3 CNN: Deci asta-ți dorești tu de la viitorul tău? 

Oliver: Da. 

Reporter Antena 3 CNN: Unde te vezi în 10 ani e o întrebare tipică pentru toată lumea. Dar, tu?

Oliver: O să mă văd mare. Şi asta o știu și o presimt că pot. Fiindcă o dată ce ai ambiții poți să reușești tot. Dar dacă nu-i ambiții nu poți face nimic. 

Reporter Antena 3 CNN: Și ambiția ta care e în clipa de față?

Oliver: Ambiția mea, să muncesc mult, să învăț. Și după urmează toate cele.”

Oliver are zece fraţi. Doi sunt plecaţi deja la muncă în străinătate şi sunt o inspiraţie pentru el. Pentru ceilalţi, care sunt mai mici, simte responsabilitatea să aibă grijă de ei. 

„Reporter Antena 3 CNN: Nu e cam mult, la 15 ani?

Oliver: Nu. Pentru mine nu contează vârsta.”

La fel ca Oliver, Denis visează să evadeze din Grajduri. Are deja 18 ani. Ultimii 12 ani i-a trăit în cartierul de la periferia oraşului Roman. Nu are ambiţii să fie un om educat. Planul lui este să muncească până reuşeşte să se elibereze de condiţia actuală. 

Discuție reporter Antena 3 CNN - Denis, 18 ani: 

Reporter Antena 3 CNN: Cum e viața aici? Cum e să copilărești aici?

Denis: Cum să fie, grea. 

Reporter Antena 3 CNN: De ce?

Denis: Nu sunt condiții, nu sunt alea, Stăm toți aici, așa, e greu pentru toți. Părinții nu pot să muncească, ba bolnav, ba…

Reporter Antena 3 CNN: Ai emoții, că văd că ai anturaj aici?

Denis:  Lasă că sunt de-ai mei. 

Reporter Antena 3 CNN: Dacă întoarcem camera îi vedem pe toţi cum și se uită la tine. E greu să-ți depășești condiția de aici?

Denis: Nu, cu timpul o să plec în afară, o să muncesc şi... cu timpul o să plec de aici. 

Reporter Antena 3 CNN:  Şcoala ai terminat-o?

Denis: Nu, am opt clase. 

Reporter Antena 3 CNN:  Opt clase?

Denis: Da, vreau să dau și eu de permis. O să dau de permis. 

Reporter Antena 3 CNN: Vezi că îţi mai trebuie două clase pentru permis. 

Denis:  Nu, că de la anul se bagă legea cu zece clase.”

Abuzuri ignorate

Viaţa însă poate fi extrem de dură pentru copiii din Grajduri. Anul trecut, în februarie, un băieţel de 6 ani, cu handicap a fost luat în plasament de urgenţă pentru că părinţii l-ar fi violat.

Judecătorii, la solicitarea Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului, au emis un ordin de protecţie pentru copil, împotriva părinţilor. Pentru că poliţiştii şi Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ nu au făcut nimic. Nu s-au grăbit, pentru că ştiau de unde vine copilul: din zona condamnată la sărăcie extremă. Cazul şocant a fost prezentat atunci pe larg de Antena 3 CNN.

„Cazul acestui băieţel a ajuns în atenţia instituţiei noastre luni, 12 februarie, după ce Poliţia Municipiului Roman ne-a solicitat desemnarea unui psiholog care să asiste la audierea copilului. De faţă cu psihologul de la protecţia copilului, băieţelul a descris abuzuri greu de imaginat.

Protecţia copilului l-a luat în plasament de urgenţă pe băiat, fiindu-le suspendate drepturile părinteşti celor care i-au dat viaţă. Poliţiştii au emis un ordin de protecţie urmand ca dupa administrarea tuturor mijloacelor de probă să fie dispuse măsuri legale.

Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii unei fapte contra integrităţii şi libertăţii sexuale pentru stabilirea situatiei de fapt.”, relata atunci Antena 3 CNN. 

Autoritățile nu știu câți oameni locuiesc în Grajduri

Autorităţile sunt legate la mâini în mai multe privinţe când vine vorba despre Grajduri. Pentru că pentru acestea, zona aceea este o necunoscută. Chiar dacă vor să dea impresia că ştiu tot ce se întâmplă acolo, de multe ori nu au nici cea mai mică ideea. Nu ştiu, de exemplu, câţi oameni sunt, de fapt, în Grajduri. Şi, necunoscând asta, este greu să devină credibile programele sociale care pretind că vor ajuta la rezolvarea situaţiei. 

Discuție reporter Antena 3 CNN - Laurențiu Dan Leoreanu, primarul orașului Roman

Reporter Antena 3 CNN: Ştie cineva câte persoane locuiesc acolo?

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Bineînțeles că știe. 

Reporter Antena 3 CNN: Câţi?

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Poliția Locală are evidența, Evidența informatizată a persoanei. 

Reporter Antena 3 CNN: Ne puteți spune și nouă, că noi nu am reuşit... 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: În jur de 100 de persoane. 

Reporter Antena 3 CNN: Eu zic că-s mai mulți. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Nu. Sunt, v-am spus… Sunt și care din excursii și rămân o perioadă mai lungă de timp acolo și la ultima razie s-a văzut acest lucru. Deci noi nu vorbim de cei care sunt cu buletin de Roman, pentru că noi nu putem să luăm acuma tot ce e în zonă și se adună acolo să asigurăm. Nu suntem zona de soluționare a întregii probleme a Moldovei. 

Reporter Antena 3 CNN: Absolut, absolut. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman:  Sau a comunelor din jur. 

Reporter Antena 3 CNN: Dacă fac o numărătoare așa, grosso modo: în grajdul patru sunt peste 50 de familii. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Acolo, da. Acolo e grosul, restul prea puţin. 

Reporter Antena 3 CNN: Așa. În 3 mai sunt încă 50. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman:  De familii? Nu...

Reporter Antena 3 CNN:  În doi e o singură familie. În unul niciuna. Şi în blocul 1 mai sunt încă vreo 20. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman:  Nu... Astea sunt care vin, se aciuiază, pleacă, care nu au documente, care... deci se întâmplă și această acțiune.”

Localnicii îl contrazic.

„Nu mint absolut deloc. Uitaţi şi buletinul, tot. Am mutaţie aici, am tot”, a spus Vasile Ursu Ion reporterului Antena 3 CNN.

Aşadar, primăria nu ştie exact pe cine ajută. Cuvântul „aciuat”, care apare foarte des în explicaţiile primarului, înseamnă, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, „a-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva.”

Este impropriu folosit în acest context: oamenii din Grajduri nu consideră acel loc un refugiu, nici că sunt la adăpost acolo. 

„Ăsta e grajdul... Asta e magazia. Puteţi să vă uitaţi să vedeţi că nu am o surcică. Pe acolo am avut pentru porci...Uitaţi cum e căzut jos. Deci partea asta, până colo, uitaţi, am pus şi acolo că e căzut jos. Toată partea îmi cade. Mi-a căzut pe fată. Deci peretele ăsta tot cade. Şi plafonul la fel, îmi plouă în casă.”, a spus Elena Daniel Lefter. 

„Îi cresc, că eu nu dau afară pisici. Ce să fac? Unde să mă duc? Ajung la disperare. Nu se poate în halul ăsta trăi. ”, a adăugat Vasile Ursu Ion. 

Niciunul dintre cei care promite rezolvarea situaţiei nu a fost în Grajduri să vadă cum trăiesc oamenii. Se bazează pe rapoarte, relatări, zvonuri sau cifre seci. Realitatea este însă cu mult mai dură decât este descrisă în hârtiile autorităţilor locale. Şi de ani de zile este aşa. Mai mult de două decenii de disperare a unor oameni care au fost uitaţi, omişi sau ignoraţi. Dar care apar mereu drept cifre şi proiecte în alte hârtii.

De la Protecția Copilului, nimeni nu are soluții... 

Discuție reporter Antena 3 CNN - angajat Protecția Copilului:

„Până la urmă, mi se pare că suntem exact în definiţia nebuniei. Încercăm exact aceeaşi chestie an după an şi rezultatul este acelaşi. 

Da, ţine foarte mult de autoritatea locală, să ştiţi. Că şi la noi în Piatra Neamţ am avut cartiere de genul ăsta, dar nu mai sunt, pentru că primăria a intervenit, a făcut locuinţe sociale.

Depinde foarte mult de ce....

Primarul Rotaru a stârnit un scandal monstru acum 20 şi ceva de ani când a făcut ghetouri. Aşa le-a numit, realmente le-a numit ghetouri. Toată presa s-a scandalizat, pentru că i-a dus, la fel, în nişte foste hale de păsări... Ştiţi, a fost un scandal naţional povestea aia.”

Discuție reporter Antena 3 CNN - Laurențiu Dan Leoreanu, primarul orașului Roman

Reporter Antena 3 CNN: Am găsit un articol mai vechi din presa locală în care în 2021 tot așa ați pornit un proiect care…

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Eu n-am pornit în nimic în 2021, că nu eram primar. Eu sunt primar de cinci luni. Dacă voiaţi să spuneți că în cinci luni, trebuia să rezolv problema, eu vă spun că nu avem.

Reporter Antena 3 CNN: Fostul primar, atunci. 

Laurențiu Dan Leoreanu, primar actual oraşul Roman: Noi nu discutăm nici de fostul, eu discut de mine acuma, ce fac eu, ce sunt eu și ce am făcut un astea cinci luni. Deci deja am depus pentru patru blocuri și sunt suficiente.”

Discuție reporter Antena 3 CNN-doamna Maria:

Doamna Maria: De nenumărate ori am fost la primărie. La domnul primar, l-am sunat că am numărul dumnealui... Florin ăla Lefter care aţi fost la el în casă din blocul 4 mi-a dat numărul la primar şi am vorbit, l-am sunat pe dumnealui şi a zis că "pe mine nu mă interesează". Este normal ca să nu îl intereseze? Pentru ce... Ne-a dus la votare. Ne-a dus cu taxi la votare. Este normal?

Reporter Antena 3 CNN: Deci atunci când e cu votul vine şi vă ia cu maşina?

Doamna Maria: Da, ne-a luat, a trimis pe cineva şi ne-a dus cu taxi la votare. 

Reporter Antena 3 CNN: Cine?

Doamna Maria: Persoana pe care a trimis-o domnul primar, de ne-a dus la votare.

Reporter Antena 3 CNN: De câte ori? Şi în toamnă şi în vară? Sau numai în vară?

Doamna Maria: Acum când a fost, în septembrie. Când a fost votarea pentru primar?  Am mers la votare, că trebuia să mergem, că se uită pe buletin şi dacă nu ai ştampila după aia e ceva de groază, mergem undeva şi te încurcă, spune că ai fost contra, că n-ai votat, n-ai... 

Reporter Antena 3 CNN: Deci să înţeleg că aici îi vedeţi pe ăia de la primărie doar când e cu votul mai mult... 

Doamna Maria: Da, doar cu votul. 

În perioada 2000 – 2024, în municipiul Roman au avut loc opt runde de alegeri locale pentru funcția de primar. Opt ocazii ca votul celor din Grajduri să conteze şi să le schimbe viaţa. Din păcate, toate ratate până acum. Şi nu din vina lor. Prefectul judeţului este surprins să afle abia acum despre situaţie, de la jurnaliştii Antena 3 CNN. 

„Este curios că până acum n-am fost sesizat instituțional privind existența acestui caz social cu multiple probleme de pe strada Fabricii din municipiul Roman. Mă consider acum sesizat ca atare. Eu zic să le luăm pe rând. Prima noastră preocupare trebuie să fie cea de sănătate publică. Adică ar trebui instituită o comisie mixtă, prin ordin de prefect, care să reunească reprezentanți ai DSP-ului, reprezentanții municipiului Roman, reprezentanți și furnizori de servicii sociale.

Și prima preocupare trebuie să fie cea de igienizare și de a ne asigura că acei oameni nu sunt supuși cu de fapt sunt supuși unui focar de infecție permanentă. Doi, de a îndepărta riscurile pentru viața și sănătatea lor, inclusiv riscurile la incendii, pentru că înțeleg că au și improvizații, mă rog, pe zona de de energie și au făcut tot felul de improvizați acolo, pe zona asta și zic că după ce-i punem la adăpost pe partea asta să găsim și soluția trainică. Cred că va fi o comisie care va lucra o perioadă lungă de timp până când vom găsi o soluție  sustenabilă, dar trebuie să îndepărtăm starea de pericol imediat”, a explicat Adrian Bourceanu, prefect de Neamţ. 

Aşadar, aceasta poate fi o nouă speranţă pentru cei din Grajduri. Prefectul se află în funcţie din aprilie 2024. Fiind însă o funcţie politică, acesta poate fi oricând schimbat la ordinul prim-ministrului, iar viitorul prefect poate continua sau nu ideea.

Dar, înainte să fie numit, trebuie menţionat că Adrian Bourceanu, de meserie avocat, a fost președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică. Chiar dacă e un organism cu rol consultativ, Autoritatea avea printre atribuţii să faciliteze dialogul între cetățeni, autorități locale și instituțiile din sistemul de ordine publică. Şi să sprijine activitățile de prevenire a criminalității în comunităţi.

 

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole