Restricțiile UE privind invertoarele chinezești riscă să blocheze extinderea energiei din surse regenerabile în țările mai puțin dezvoltate, avertizează reprezentanții sectorului. Firma de consultanță Wood Mackenzie estimează că, în perioada 2026–2030, restricțiile UE vor obliga aproximativ 14% din proiectele solare europene și 12% din proiectele de stocare a energiei, care cel mai probabil ar fi utilizat invertoare chinezești, să caute furnizori alternativi. România, Cehia și Grecia se numără printre piețele cele mai afectate, notează Reuters.
Uniunea Europeană urmărește să devină independentă în industriile strategice, însă, în prezent, rămâne puternic dependentă de lanțurile de aprovizionare din China pentru tehnologii esențiale tranziției verzi a blocului comunitar. În luna mai, Comisia Europeană a blocat finanțarea din fonduri UE pentru invertoare, o componentă esențială a sistemelor solare, eoliene și de stocare în baterii ,provenite din țări considerate cu „risc ridicat”, inclusiv China, invocând motive de securitate.
China furnizează aproximativ 70% din invertoarele utilizate în Europa.
36 de companii au tras un semnal de alarmă
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, datată 7 iulie și consultată de Reuters, 36 de companii și investitori au avertizat că restricționarea invertoarelor chinezești ar perturba extinderea capacităților solare și eoliene în țările din Europa Centrală și de Est.
Aceste țări sunt deja în urma națiunilor vest-europene mai bogate în eforturile lor de a renunța la combustibilii fosili.
„Există riscul încetinirii, și, pe unele piețe, chiar al blocării a tranziției energetice în întreaga regiune”, au scris reprezentanții industriei.
Aceștia au avertizat că oferta de produse fabricate în Europa nu este încă suficientă pentru a înlocui componentele chinezești, ceea ce ar duce la costuri mai mari și la întârzieri ale proiectelor, în timp ce lipsa de claritate privind modul în care UE va aplica interdicția „bloca deciziile de finanțare în întreaga regiune”.
Firma de consultanță Wood Mackenzie estimează că, între 2026 și 2030, restricțiile UE vor obliga aproximativ 14% din proiectele solare europene și 12% din proiectele de stocare a energiei – care, cel mai probabil, ar fi utilizat invertoare chinezești – să caute furnizori alternativi. România, Republica Cehă și Grecia se numără printre piețele cele mai afectate.
În loc să limiteze aprovizionarea din China, companiile au solicitat UE să impună reguli care să restricționeze accesul companiilor străine la invertoarele lor odată ce acestea sunt instalate în rețeaua europeană. Invertoarele pot fi, de regulă, accesate de la distanță de către producător, de exemplu pentru actualizarea software-ului.
Unii oficiali ai UE au afirmat că o astfel de abordare este puțin probabil să ofere o barieră de protecție suficient de solidă împotriva unor potențiale ingerințe.