România a primit de la bugetul Uniunii Europene cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, în perioada 2007 - septembrie 2026, în condițiile în care încasările au totalizat 117,66 miliarde de euro, iar contribuțiile s-au ridicat la 38,81 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT), citată de Agerpres.
'Între 2007 și septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE și a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferența de aproape 79 de miliarde de euro arată dimensiunea beneficiului financiar direct al apartenenței la Uniunea Europeană, fiind și un accelerator al convergenței', se arată în analiza băncii.
Potrivit documentului, fondurile europene au adus capital suplimentar pentru infrastructură, administrații locale, companii și proiecte, contribuind la dezvoltarea României în aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană.
'Bugetele multianuale ale Uniunii Europene stabilesc, pentru perioade de șapte ani, prioritățile de finanțare pentru infrastructură, economie, agricultură, educație și cercetare. Acest sistem oferă continuitate proiectelor mari, a căror pregătire și implementare se pot întinde dincolo de perioada bugetară. Un rol central în planificare îl are politica de coeziune, prin care sunt finanțate proiecte destinate reducerii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni - de la infrastructură și servicii publice la susținerea companiilor și dezvoltarea competențelor', precizează autorii analizei.
În ceea ce privește primul cadru financiar multianual, aferent perioadei 2007 - 2013, Banca Transilvania subliniază că România a parcurs două procese în paralel, respectiv modernizarea infrastructurii și dezvoltarea capacității de atragere și utilizare a fondurilor europene.
'Primii ani după aderare au însemnat pentru România două procese în paralel: modernizarea infrastructurii și construirea capacității de a atrage și utiliza fonduri europene. Primele fonduri europene primite de România au mers către transport, mediu, dezvoltare regională, capital uman și consolidarea administrației. Câteva dintre cifrele care arată impactul primelor fonduri europene se referă la cei 368 de kilometri de drumuri noi, 1.900 de kilometri de străzi modernizate și la cele 2.900 de IMM-uri susținute', se menționează în document.
Fondurile europene au ajuns la aproape 52 de miliarde de euro,
Pentru perioada 2014 - 2020, fondurile europene au ajuns la aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale și valoarea programată a fost de 98,2%.
'După experiența acumulată în primii ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă de utilizare a fondurilor europene. Investițiile au crescut ca amploare și s-au diversificat, de la infrastructură și dezvoltare regională la competitivitate, cercetare, tehnologie, educație și dezvoltarea competențelor. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale și valoarea programată a fost de 98,2%, ceea ce indică valorificarea unei părți foarte mari din finanțarea disponibilă', se arată în analiză.
În actualul cadru financiar multianual, 2021 - 2027, România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro, iar încasările din primele nouă luni ale acestui an au totalizat 7,12 miliarde de euro.
'Actuala generație de fonduri europene duce investițiile într-o nouă etapă, de la recuperarea decalajelor de infrastructură către transformarea economiei. Infrastructura rămâne o prioritate, însă finanțările pun accent tot mai mare pe digitalizare, sănătate, educație, tranziția verde și creșterea competitivității economiei. România are programate finanțări de aproape 51 de miliarde de euro pentru această etapă. În primele nouă luni din 2026, încasările aferente acestei generații de fonduri europene au fost de 7,12 miliarde de euro. Raportul dintre încasările cumulate și valoarea programată este de aproximativ 40,7%', conform documentului.
Analiza evidențiază și alte instrumente europene și internaționale de finanțare la care România are acces, pe lângă fondurile alocate prin cadrul financiar multianual.
Astfel, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) combină granturile și împrumuturile pentru finanțarea investițiilor și reformelor, plățile fiind condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte. Până în septembrie 2026, pe componenta de granturi, balanța Ministerului Finanțelor indică peste 8,6 miliarde de euro.
Totodată, instrumentul european SAFE, destinat consolidării securității și apărării, are un plafon de aproape 17 miliarde de euro. În august, Ministerul Finanțelor a anunțat disponibilizarea unei prefinanțări de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Printre celelalte surse de finanțare se numără Fondul pentru Modernizare, care susține investițiile în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii energetice și creșterea eficienței energetice, granturile SEE și Norvegiene, Programul de Cooperare Elvețiano-Român și programele de cooperare teritorială Interreg.