România ar putea să piardă 4 miliarde de euro din PNRR din cauza unor reforme amânate

România riscă să fie penalizată cu 4 miliarde de euro pentru că nu a respectat termenele pentru reformele la care s-a angajat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În ședința de guvern pe ordinea de zi a existat o informare cu privire la stadiul, riscurile și măsurile aferente jaloanelor din PNRR pentru Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. La final, ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că a fost stabilit un calendar clar de implementare a tuturor țintelor restante din PNRR, care va fi evaluat din două în două săptămâni, subliniind că nu există un scenariu în care aceste reforme să nu fie îndeplinite.

ACTUALIZARE: La finalul ședinței de Guvern, ministrul Proiectelor Europene a declarat că Executivul are pentru toate reformele din PNRR un plan clar de implementare, care va fi evaluat din două săptămâni. Nu există un scenariu prin care aceste reforme să nu fie îndeplinite, a adăugat Dragoș Pîslaru. 

Pîslaru a precizat că în ședința de guvern de astăzi a existat o notă de informare privind calendarul măsurilor de implementare a reformelor.

„Ne referim aici la reformele care au o penalizare substanţială sau sunt reformele critice, în valoare, fiecare dintre ele, estimat de peste 770 de milioane de euro. Acest demers face parte din ceea ce Ministerul Investiţiilor face în parteneriat cu ministerele de linie, de câteva luni, şi anume de a ne asigura că ducem la un sfârşit PNRR-ul până pe 31 august şi pe componenta de investiţii şi parte de investiţii”, a precizat ministrul Proiectelor Europene. 

„Este un lucru crucial ca în acest moment să existe o colaborare foarte bună, pentru a putea adopta cadrul legislativ, sau operaţional pentru intrarea în vigoare a acestor reforme”, a spus ministrul. Dragoș Pîslaru a detaliat ce reforme are restante România: 

• Jalonul 4, de intrare în vigoră a legii care introduce modificări pentru reglamentarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România, la Ministerul Mediului;
• Jalonul 31, intrarea în vigoare a actului informativ aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversităţii, Jalonul 315, intrarea în vigoare a codului urbanismului, la Ministerul Dezvoltării; 
• Jalonul 126, modificările aduse cadrul legislativ şi implementarea strategiei naţionale privind hidrogenul, la Ministerul Energiei; 
• Jalonul 128, intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii şi răcirii;
• Jalonul 116, care se referă la contractele pentru diferenţă şi lucrurile care ţin de regim offshore;
• Jalonul 119, pe partea de decarbonizare, finalizarea procesului de decarbonizare;
• Jalonul 196, creşterea ponderii veniturilor colectate de administraţia fiscală, la Ministerul Finanțelor;
• Jalonul 197, reforma structurală ANAF;
• Jalonul 198, îmbunătăţirea funcţionării administraţiei vamale; 
• Jalonul 200, reforma privind legea salarizării, remunerarea angajaţiilor din sectorul public, la Ministerul Muncii; 
• Jalonul 442, îmbunătăţirea cadrului procedural al implementării principiului guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat, la Secretariatul general al Guvernului; 
• Jalonul 431 cadrul juridic de integritate pentru funcţia publică, la Agenţia Naţională de Integritate; 
• Jalonul 509, cadrul juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investiţii în resursele regenerabile de energie în Ministerul Agriculturii; 

„Nu există un scenariu prin care aceste reforme guvernul să nu le îndeplinească, şi, din acest punct de vedere, am avut o întâlnire care a avut loc chiar ieri, prezidată de prim-ministru Ilie Bolojan, cu toate ministerele de linie, în care s-a cerut foarte clar un calendar pentru implementare, pentru a putea să pregătim toate procedurile de avizare, inclusiv cu implicarea Parlamentului, acolo unde discutăm de proiecte de lege şi, în acest moment avem pentru toate aceste reforme un foarte clar plan de implementare”, a anunţat ministrul.

Dragoş Pîslaru a menţionat că acest plan de implementare va fi evaluat din două în două săptămâni. 

„Mă bucur tare mult că după mai bine de trei luni de zile de discuţii cu ministerele, avem, într-adevăr în Guvernul României această înţelegere foarte clară, care este bipartizană, toţi miniştrii sunt implicaţi, pentru a putea împinge aceste reforme”, a mai spus ministrul. 

--Știrea inițială--

Penalizări pentru nerespectarea termenelor din PNRR

Amânarea repetată a unor reforme ne-ar putea costa o sumă uriașă de bani, în condițiile în care România deja are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Guvernul are, joi, pe masă o informare privind sumele pe care le va avea de plată dacă nu îndeplinește în timp util mai multe jaloane din PNRR. 

• penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jaloanelor 4 și 31 din PNRR: Ministerul Mediului trebuie să schimbe modul în care e administrată și tarifată apa în România și să propună strategia națională privind biodiversitatea; 
• penalizare maximă 109 milioane euro pentru neîndeplinrea jalonului 124 (grant) din PNRR: Ministerul Energiei trebuie să instaleze 950 MW de energie din surse regenerabile, eoliană și solară; 
• penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 131 (împrumut): ținta presupune 7 proiecte pentru stocarea energiei (Ministerul Energiei); 
• penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 134 (împrumut): ținta presupune construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică(CHP) pe gaz flexibile (Ministerul Energiei);
• penalizare maximă 64 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 138 (împrumut): amplasarea de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 1640 MW (Ministerul Energiei);
• penalizare maximă 51 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 139 (împrumut): ținta presupune instalarea de capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW (Ministerul Energiei);
• penalizare maximă 770 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 139: ținta presupune reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile (Ministerul Energiei);
• penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 126: ținta presupune instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile (Ministerul Energiei);
• penalizare maximă 972 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 128: ținta presupune decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii (Ministerul Energiei);

Informarea de pe masa Guvernului vine la o zi după ce președintele Nicușor Dan a atras atenția că dincolo de luptele politice, „care sunt inerente”, ţara noastră are nevoie de o colaborare a instituţiilor astfel încât să atragă cât mai mulţi bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Noi ca ţară avem nişte obiective. OCDE - să sperăm în vară, şi foarte important - sfârşitul lunii august, termenul limită - PNRR. Deci, dincolo de luptele politice care sunt inerente, avem nevoie de o colaborare a instituţiilor astfel încât să luăm cât mai mulţi din banii pe care trebuie să îi luăm din PNRR”, a spus președintele Nicușor Dan. 

Și premierul Ilie Bolojan a subliniat în mai multe rânduri cât de important este ca România să atragă toate fondurile europene pe care le are la dispoziție în acest an. De altfel, prim-ministrul i-a și amenințat pe miniștri că îi va da afară dacă întârzie reformele și România pierde bani din PNRR. 

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR.  În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul în luna februarie. 

Guvernul a precizat că toate reformele și investițiile asumate trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie transmisă cel târziu la 30 septembrie 2026. 

Potrivit noii decizii a Consiliului UE: România are 6 cereri de plată în total; cererea 5 va include 28 de ținte și jaloane (granturi); cererea 6 va conține 151 de ținte și jaloane, atât pe componenta nerambursabilă, cât și pe cea rambursabilă. 

Până în prezent, România a depășit pragul de 50% din valoarea totală a PNRR. Statul român a primit deja 10,72 miliarde de euro, sumă care include: prefinanțarea, banii pentru cererile de plată 1 și 2, precum și o parte din cererea de plată 3. 

Din total: aproximativ 6,4 miliarde de euro provin din fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi.