Sănătatea globală, abandonată pe rând de marii donatori. UE promite 700 de milioane, dar e mai puțin decât înainte

Comisia Europeană și-a redus contribuția la Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, pe fondul scăderii generale a finanțărilor pentru sănătatea globală, scrie Euronews.

Comisia Europeană a promis 700 de milioane de euro Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, bani care urmează să fie folosiți între 2027 și 2029. Din această sumă, 185 de milioane de euro vor fi disponibile imediat, prin actualul buget multianual al blocului comunitar.

„Securitatea sanitară globală este o responsabilitate comună și o investiție strategică în viitorul nostru comun”, a declarat, după anunț, Jozef Síkela, comisarul european pentru parteneriate internaționale.

El a adăugat că Uniunea Europeană își confirmă angajamentul de a întări sistemele de sănătate și reziliența sanitară globală și rămâne un partener de încredere, dedicat cooperării internaționale și investițiilor pe termen lung în sănătatea la nivel mondial.

Suma totală strânsă de Fondul Global a ajuns la 10,82 miliarde de euro, sub ținta de 15,4 miliarde de euro. Ciclul precedent, pentru 2023–2025, atrăsese 13,6 miliarde de euro – cea mai mare sumă obținută vreodată de fond.

Fondul Global este una dintre cele mai mari organizații internaționale care luptă pentru eradicarea malariei, tuberculozei și HIV. La fiecare trei ani, organizează o așa-numită „reaprovizionare” (replenishment), în cadrul căreia donatorii promit fonduri noi pentru un nou ciclu.

Cel mai recent angajament al Comisiei, anunțat la One Health Summit de la Lyon, marchează o scădere de 15 milioane de euro față de cele 715 milioane de euro acordate în perioada 2023–2025.

UE „rămâne un partener-cheie”

În ansamblu, contribuția Echipei Europa – care reunește Comisia și statele membre ale Uniunii Europene – a depășit 3 miliarde de euro, în scădere de la cele 4,3 miliarde strânse în ciclul anterior.

Germania s-a angajat să dea 1 miliard de euro, față de 1,3 miliarde în ciclul trecut, iar Italia a promis 150 de milioane de euro, în scădere de la 185 de milioane în 2022.

Olanda și-a majorat contribuția – de la 180 de milioane de euro în 2022 la 195,2 milioane. Numai că donația acoperă perioada 2026–2029, adică un an în plus față de ciclul precedent.

Cu toate acestea, Comisia Europeană și statele membre ale UE rămân printre partenerii-cheie ai Fondului Global, a declarat pentru Euronews Health un purtător de cuvânt al organizației, „contribuind cu peste 3 miliarde de euro la a opta reaprovizionare și cu aproximativ o treime din totalul contribuțiilor strânse din 2002 încoace”.

Reprezentantul Fondului a adăugat că organizația este foarte recunoscătoare pentru angajamentul reînnoit al Comisiei Europene.

„Este o reafirmare a leadership-ului Europei în lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei și o consolidare a eforturilor noastre comune pentru a impulsiona inovația, modelarea pieței și producția regională, lărgind accesul la instrumente vitale pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele”, spune acesta.

Cum vor fi folosiți acești bani?

Deși salută orice contribuție, Fondul Global a avertizat că scăderea finanțărilor pune în pericol progresele făcute pentru eradicarea celor trei boli și a precizat că eforturile pentru atragerea unor resurse suplimentare vor continua.

Într-un „mediu cu resurse limitate”, organizația și-a reorientat atenția către cele mai sărace țări, cu cea mai grea povară a bolilor, ca să le ajute să-și dezvolte capacitatea de a se descurca pe cont propriu.

„Sprijinirea țărilor pentru a se desprinde treptat de finanțarea Fondului Global nu este o noutate. Ce este nou este amploarea și ritmul în care facem acest pas acum”, a declarat Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global. „Vom lucra cu țările pentru a întări sustenabilitatea și pentru a le accelera drumul spre autosuficiență – sprijinindu-le, încurajându-le și, la final, dându-ne deoparte din calea lor”.

Tăieri pe scară largă în finanțarea sănătății globale

Fondul Global nu este singura organizație lovită de reduceri de fonduri și nici singura care vede cum se schimbă prioritățile partenerilor internaționali. Donatorii de pe tot globul își taie contribuțiile la sănătatea globală și la ajutorul internațional.

Statele Unite au oprit toate ajutoarele umanitare și au desființat Agenția pentru Dezvoltare Internațională (USAID). La începutul anului, țara s-a retras oficial și din Organizația Mondială a Sănătății – un gest urmat ulterior și de Argentina.

Un studiu recent al Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), finanțat de Fundația Rockefeller, estimează că, dacă actualele reduceri de fonduri continuă, până în 2030 vor muri suplimentar 22,6 milioane de oameni.

Printre ei, în jur de 5,4 milioane de copii sub cinci ani, din 93 de țări cu venituri mici și medii.

Provocările de sănătate persistă

Malaria, tuberculoza și HIV rămân printre cele mai răspândite și mai periculoase boli de pe glob.

Peste 10,7 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TBC) la nivel mondial, iar circa 1,2 milioane au murit din cauza bolii în 2024, potrivit celor mai recente date OMS.

La nivel global, tuberculoza este principala cauză de deces provocată de un singur agent infecțios și se numără printre primele 10 cauze de deces din lume.

Conform Raportului Mondial privind Malaria 2025, malaria rămâne o problemă serioasă de sănătate globală, cu aproximativ 282 de milioane de cazuri și 610.000 de decese în 2024 – cu vreo 9 milioane de cazuri mai mult decât în anul precedent.

Și HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel global: la sfârșitul lui 2024 erau aproximativ 40,8 milioane de oameni infectați cu HIV, cu 1,3 milioane de infecții noi și 630.000 de decese legate de SIDA în fiecare an.