Abilităţi digitale, competenţe lingvistice şi gândire critică. Sunt principalele calităţi pe care angajatorii le caută la tineri. Găsesc însă greu astfel de absolvenţi, pentru că şcoala nu este în acord cu cerinţele de pe piaţa muncii. Încă avem unităţi de învăţământ cu calculatoare depăşite sau nefuncţionale, iar elevii sunt determinaţi doar să memoreze şi să redea materia, în loc să fie creativi. Nici măcar noile planuri-cadru pentru liceu, care ar trebui să reformeze sistemul, nu sunt pe măsura aşteptărilor.
După 13 ani de învăţământ obligatoriu, mulţi adolescenţi ies de pe băncile şcolii dezorientaţi profesional.
"A ne forma pentru o profesie, nu se întâmplă. Asta pentru că, din păcate, nici bazele teoretice şi fundamentele pentru diverse profesii contemporane cu noi nu le poţi învăţa în şcoala românească", a declarat sociologul Ciprian Necula în cadrul unui interviu oferit la Antena 3 CNN.
În schimb, în Italia, elevii sunt temeinic pregătiţi în domeniile în care vor să lucreze după absolvire. Și în Franța, liceenii sunt ghidaţi de consilieri pentru a-şi alege cariera potrivită.
"Cred că este nevoie de un mecanism mult mai subtil de orientare profesională, pentru că Elveţia, Germania, slavă Domnului, ţări cu standard şi un statut economico-social fabuloase... acolo, în aceste ţări, 60 - 65 - 70% dintre copii fac învăţământ sau absolvă învăţământ dual, vocaţional, profesional", a explicat Marian Staş, expert în educaţie, la Antena 3 CNN.
Fără o calificare, absolvenţii de liceu care nu vor urma studii superioare sau cursuri de specializare, au la dispoziţie puţine domenii în care pot lucra.
"Sunt joburi pe care ei le pot face cu usurinţă, cum ar fi cele de lucrător comercial, lucrător în depozit, operator call center, şoferi, curieri, livratori", a spus Ana Călugăru, reprezentant platformă de joburi.
Tot mai mulţi angajatori vor salariaţi cu competenţe digitale, vorbitori de limbi străine şi cu gândire critică. Noile planuri-cadru pentru liceu, care ar urma să intre vigoare anul viitor, sunt construite tocmai pe dezvoltarea competențelor multilingvistice, digitale, civice și antreprenoriale.
"Ar permite profesorilor să se mişte către programele şcolare, noi structuri, noi conţinuturi, în aşa fel, încât să reuşim să schimbăm lucrurile în liceu şi să nu mai avem discuţiile acestea despre gândire critică, tineri neadecvaţi, probleme de sănătate emoţională şi sănătate mintală", a precizat Daniela Vişoianu, expert în educaţie.
Noile planuri-cadru au atras însă şi critici. Deși, toți elevii vor susţine bacalaureatul la două limbi străine, cei de la real vor studia a doua limbă doar o oră pe săptămână.
În ceea ce priveşte gândirea critică, elevii vor fi în continuare puşi în situaţia să memoreze mult prea multe informaţii. Cât despre competenţe digitale, încă sunt profesori neinstruiţi și nepregătiţi să integreze tehnologia în sistemul de predare.