Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege care abrogă mai multe prevederi din Codul administrativ referitoare la incompatibilitățile și conflictele de interese ale personalului contractual din administrația publică. Votul – 82 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și 21 de abțineri – vine să pună capăt unei confuzii care, cu doar două zile înainte, aruncase în aer administrația locală din toată țara și împinsese zeci de aleși locali să-și depună demisia, scrie Agerpres.
Ce s-a votat
Proiectul, aprobat în forma trecută anterior de Camera Deputaților, elimină alineatele (2) - (6) ale articolului 550 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ). Aceste prevederi stabileau situațiile în care personalul contractual din administrație putea fi considerat în conflict de interese sau în incompatibilitate, precum și modul în care astfel de cazuri erau soluționate și sancționate, ca abateri disciplinare.
Astfel, dispozițiile abrogate asimilau personalul contractual cu funcționarii publici în privința acestor interdicții.
Potrivit raportului comisiei de specialitate, ele „aveau în vedere, în esenţă, asimilarea cu funcţionarii publici cu privire la interdicţiile respective, reglementate ca şi situaţii de conflict de interese, respectiv de incompatibilitate”.
Motivarea abrogării, așa cum a fost formulată la Camera Deputaților prin amendamentele admise, ține de stabilitatea cadrului legal: măsura ar fi necesară „pentru asigurarea predictibilităţii cadrului legislativ şi pentru prevenirea unor disfuncţionalităţi în activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice”.
Un al doilea amendament rezolvă problema cazurilor apărute între timp. Textul prevede că situațiile ivite între intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 și intrarea în vigoare a noii legi, care ar fi putut genera incompatibilități sau conflicte de interese potrivit articolului 550 modificat, „nu constituie incompatibilităţi sau conflict de interese, după caz, şi nu atrag răspunderea juridică aferentă acestora”.
Rațiunea, se arată în raport, e că aplicarea fără o perioadă de tranziție „poate genera pierderi de personal, dificultăţi şi blocaje in desfăşurarea unor activităţi administrative esenţiale”.
De unde a pornit haosul
Cu o zi înainte, marți, țara fusese cuprinsă de un val de confuzie după ce s-a răspândit informația că mii de consilieri locali și județeni angajați la stat ar deveni incompatibili din acea noapte.
Sursa era Legea nr. 165/2026 – publicată în Monitorul Oficial pe 6 august și intrată în vigoare pe 9 august – care modificase articolul 550 din Codul administrativ. Noua formă prevedea, la alineatul 6, că „incompatibilitățile funcționarilor publici sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului contractual”.
Interpretarea transmisă de prefecturi era că aleșii locali angajați în administrație, cu excepția profesorilor și medicilor, trebuiau să aleagă între mandatul de ales și contractul de muncă.
Rezultatul: consilieri din toate partidele și-au anunțat demisia. Este cazul lui Luis Popa, consilier local PSD la Târgu Jiu, personal contractual la CJ Gorj, care a reclamat că regulile s-au schimbat „în timpul jocului”. Cosmin Popescu, președintele CJ Gorj, vorbea despre 12 consilieri județeni prinși în aceeași dilemă.
Puncte de vedere diferite
Aici pozițiile s-au despărțit. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), a încercat să calmeze lucrurile, susținând că totul a fost o neînțelegere.
„Nu există incompatibilitate între calitatea de consilier local/județean și angajat contractual din administrație, a fost o informație incorectă ce s-a răspândit; s-au clarificat lucrurile”, a declarat acesta.
Ministrul a precizat că a întocmit un material de specialitate „validat și de ANI” și că toate prefecturile au fost informate pe canale oficiale.
USR a respins însă această interpretare. Radu Mihaiu a argumentat, la Antena 3 CNN, că legea trimite explicit la prevederile privind incompatibilitățile funcționarilor publici din Legea 161/2003 și că acestea se aplică și personalului contractual: „Până la urmă, concluzia a fost că nu poți avea și funcție de consilier local sau județean și o funcție contractuală în administrație. Asta este 100% clar, din punctul nostru de vedere”.
De partea cealaltă, PSD anunța deja soluția legislativă. Ciprian Văcaru declara, marți, că problema urma să fie reglată printr-un amendament adoptat în Parlament: „mâine, în Parlamentul României, se vor regla aceste articole astfel încât să fie pe deplin înțelese”, pentru că „doar o instanță poate să decidă dacă există o stare de incompatibilitate”.
Ce spune USR
Într-un comunicat transmis după vot, USR și-a detaliat obiecțiile și a anunțat că strânge semnăturile necesare pentru sesizarea Curții Constituționale.
Partidul acuză că Parlamentul a votat în aceeași zi două legi cu logici opuse privind retroactivitatea: una care agravează sancțiuni aplicate ulterior faptelor, cealaltă care șterge efecte deja produse pentru mii de aleși locali.
Liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș, a comparat cazul cu cel al lui Dominic Fritz: „PSD schimbă regulile după ce faptele s-au produs, dar rezultatul depinde de cine este vizat. În cazul lui Dominic Fritz, retroactivitatea a fost folosită pentru a-i agrava sancțiunea. Astăzi, pentru mii de aleși locali, PSD votează o retroactivitate care îi scapă de consecințele unei legi deja intrate în vigoare. Două tipuri de retroactivitate, în funcție de interesul politic. Azi, PSD a inventat două Constituții: una pentru cei pe care vrea să-i scoată din funcții și alta pentru cei pe care vrea să-i țină în funcții. USR va ataca această aberație la CCR”.
Totodată, senatoarea USR Cynthia Păun, secretar al Comisiei pentru muncă, a reproșat majorității un dublu standard.
„Când este vorba despre un adversar politic, se scrie un articol pe numele lui, se strecoară într-o lege pe jalon european și i se agravează sancțiunea printr-o regulă adoptată ulterior. Când este vorba despre propriii oameni, principiul se inversează: se golește un proiect de lege, i se schimbă titlul, se abrogă un articol întreg din Codul administrativ și se încearcă ștergerea unor încălcări deja produse. Nu ați reparat o lege. V-ați scos oamenii de sub efectele ei”, susține aceasta.
Senatul este Cameră decizională pentru acest proiect.