Pe 8 august 2014, în plină vacanță judecătorească, completul de judecată format din Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea pronunța sentințele finale în Dosarul ICA: 12 oameni, între care Dan Voiculescu și profesorul Gheorghe Mencinicopschi, erau condamnați la pedepse totalizând 67 de ani de închisoare. Procesul de apel durase 12 zile, cu doar patru termene de judecată. Părea o decizie dinainte stabilită. Astăzi, la 11 ani distanță, există nenumărate probe care sugerează faptul că în spatele acestei înscenări judiciare s-a aflat un sistem care a acționat concertat pentru a obține o condamnare exemplară, într-un moment politic tensionat.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost arhitectul moral al acestui dosar. El a determinat reactivarea unei cauze deja clasate de Parchetul General, ca formă de răzbunare față de inițiatorul suspendării sale din 2007, Dan Voiculescu. Băsescu a făcut presiuni publice pentru condamnare și a declarat ulterior că știa sentința cu trei zile înainte de pronunțare. În 2022, Înalta Curte a decis că fostul președinte colaborase cu Securitatea, furnizând note informative sub numele conspirativ „Petrov”. Mai mult, instanțele de judecată au constatat că cel puțin una dintre campaniile sale elctorale, cea din 2009, a fost făcută cu bani primiți ca mită.
În paralel, în culisele serviciilor de informații, generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI la acea vreme, juca un rol decisiv. La doar câteva luni după condamnare, Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA, a recunoscut că arestarea judecătorului Stan Mustață, care urma să judece apelul în Dosarul ICA, a fost cerută de SRI pe motiv că magistratul „ar fi vrut să amâne procesul”. Coldea, demisionat din SRI în 2017 în urma scandalului cu Sebastian Ghiță, este în prezent inculpat și trimis în judecată de DNA pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani. Astăzi, generalul care comanda operațiuni din umbră este anchetat de justiția pe care, cândva, o dirija.
Un alt personaj-cheie este Emilian Eva, procurorul care a trimis dosarul în judecată. A fost adus special de la Iași la DNA București și a întocmit rechizitoriul împreună cu specialista Aurelia Nicolae, estimând un prejudiciu uriaș, considerat de experți complet nesustenabil. În 2023, Eva a fost condamnat definitiv la 2 ani și 11 luni cu suspendare pentru corupție: a luat mită pentru a clasa dosare și a fost găsit vinovat de fals în declarații și activități comerciale incompatibile cu funcția. Ulterior a fost exclus definitiv din magistratură.
Judecătoarea Camelia Bogdan, desemnată în mod netransparent să judece apelul, a fost exclusă de două ori din magistratură. Prima dată în 2017, pentru conflict de interese: primise bani pentru un curs organizat de Ministerul Agriculturii — parte în dosar. A doua excludere, în 2018, a venit după ce s-a demonstrat că falsificase repartizarea aleatorie a unui dosar în sistemul ECRIS, constituind un complet fantomă. În 2022, Înalta Curte a consfințit definitiv pierderea calității de magistrat.
În fine, Monica Macovei, ministrul Justiției în perioada în care a fost redeschis Dosarul ICA și o susținătoare ferventă a condamnării, a fost ea însăși condamnată definitiv în 2024 la 6 luni cu suspendare pentru vătămare corporală, după ce a rănit grav un motociclist și a mințit în declarații.
Profesorul Mencinicopschi a murit în 2022, după ce s-a îmbolnăvit în detenție. În schimb, cei care au orchestrat procesul au ajuns, rând pe rând, în afara legii sau a magistraturii. Totuși, niciunul dintre ei nu a fost tras la răspundere pentru abuzurile comise în legătură cu acest dosar.
Astăzi, la 11 ani de la acea farsă judiciară, Dosarul ICA se întoarce în instanță, printr-o cerere de revizuire aflată pe rolul Tribunalului București.