Eurostat: Cel mai sever declin al producţiei industriale din UE a fost în România şi în Luxemburg
Publicat acum 3 ore si 50 minute
Ministerul Energiei a transmis joi după oprirea Reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă, că Sistemul Electroenergetic Național este stabil, activitatea se desfășoară normal, iar toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.
"Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național. Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică", se arată într-un comunicat, citat de Agerpres.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf de joi seara este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile.
"În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. România dispune de rezerve suplimentare de producție, care pot fi puse la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național în funcție de evoluția situației și de necesitățile operative. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile", susțin reprezentanții ministerului.
Autoritățile se așteaptă ca producția de energie eoliană să crească
Pentru următoarele șapte zile, prognozele indică și un aport relevant al producției eoliene, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.
"Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național, monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere și adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menținerea echilibrului și funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național", se mai arată în comunicat.
Ministerul Energiei amintește că a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice din România și la măsurile adoptate pentru menținerea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național. Demersurile au fost realizate în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care stabilește obligațiile statelor membre în cazul apariției unor riscuri semnificative pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.
Astfel, în data de 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, în conformitate cu acest Regulament. Notificarea a avut în vedere existența unor informații concrete și credibile privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe și al impactului acesteia asupra producției de energie electrică.
Alerta timpurie a inclus informații privind cauzele posibilei crize, măsurile planificate și întreprinse pentru prevenirea deteriorării situației, precum și posibila nevoie de asistență din partea altor state membre.
Ulterior, în data de 10 august, România a notificat CE situația de criză, notificare ce a cuprins cauzele deteriorării semnificative a situației alimentării cu energie electrică, motivele declarării situației de criză, măsurile deja luate sau pregătite pentru atenuarea efectelor acesteia, precum și necesitatea menținerii deschise a mecanismelor de cooperare și asistență cu celelalte state membre.
Reuniune convocată de Comisia Europeană
În continuarea acestor demersuri, la 11 august, a avut loc, în format videoconferință, o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană - DG ENER în contextul valului persistent de căldură și al impactului acestuia asupra securității aprovizionării cu energie electrică la nivel european.
În cadrul reuniunii, România a prezentat evoluția situației din Sistemul Electroenergetic Național și a informat partenerii europeni că nivelul excepțional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 CNE Cernavodă la 28 iulie și că era anticipată și oprirea Unității 2, cu pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producția națională. Totodată, a arătat că utilizează cu prioritate măsuri de piață, maximizarea producției interne disponibile, resursele de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere și a semnalat că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și poate impune, dacă evoluția regională o va cere, utilizarea mecanismelor de sprijin dintre statele membre.
Cu prilejul discuțiilor, a fost prezentată și evoluția consumului. Reducerea voluntară observată până în prezent în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, respectiv circa 3-5%, iar autoritățile au informat că sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea deplasării unor activități în afara intervalelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.
"România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare. De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană cu privire la mecanismele disponibile la nivelul Uniunii Europene în eventualitatea deteriorării suplimentare a situației. În cadrul aceleiași reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente", explică ME.
România va trebui să importe masiv energie electrică în orele de vârf după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, avertizează Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la centrală. Unitatea 2 a intrat joi dimineață în procedura de oprire, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă, iar Unitatea 1 este deja oprită de la sfârșitul lunii iulie.