Dependența de importuri este extrem de costisitoare. România pierde anual cel puţin 50 de milioane de euro la TVA din cauza importurilor de porci vii şi carne de porc din statele comunitare, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, relatează Agerpres.
„Ceea ce este important de menţionat aici e că în cazul sectorului de creşterea porcinelor statul român pierde anual, din cauza importului de animale vii sau carne sau piese de carne de porc, a tranzacţiilor intracomunitare când vorbim de import, din cauza faptului că aceste cantităţi nu se produc în România, din calculele mele, cel puţin 50 de milioane de euro la TVA, o sumă cel puţin dublă la alte impozite şi taxe plătite la fermele comerciale şi la furnizorii de diverse materiale şi de furaje care s-ar produce în România, în cazul în care acest sector ar aduce anual în jur de cel puţin 3 milioane, poate chiar 4 milioane de capete de porcine echivalent, 120 kg echivalent la carnea şi porcii vii aduşi din alte state membre ale Uniunii Europene”, a spus Tanczos Barna.
Criza politică blochează legi pentru fermieri
Ministrul interimar a adăugat că o serie de proiecte menite să îi sprijine pe fermieri nu au putut fi aprobate de Guvern pentru că, fiind interimar, nu are puteri depline.
„Tot la capitolul acte normative care nu au fost aprobate de Guvern, avem o formă de sprijin pentru sectorul bovin. Acolo, pentru a sprijini producătorii de lapte şi fermele de vaci de carne, propunem ca sprijin pentru situaţia creată de războiul din Orientul Mijlociu o subvenţie de 68 de euro pe cap bovină, cu un buget total estimat de 54 de milioane de euro, valoare care ar trebui să compenseze creşterile de costuri la motorină şi la îngrăşămintele chimice.
Fermierii ar trebui să depună cererile conform unei legi care se discută - săptămâna trecută şi săptămâna aceasta - cu membrii comisiilor pentru agricultură. Practic, am prezentat proiectul de lege şi l-am discutat cu membrii celor două comisii de agricultură - Senat şi Cameră -, cu cei doi preşedinţi de la Cameră şi Senat. Am avut o întâlnire inclusiv cu parlamentari de la AUR.
(...) În cazul în care vine un nou Guvern şi o să aibă posibilitatea să emită ordonanţă de urgenţă, invitaţia mea către următorul ministru este să ia în serios aceste acte normative şi să le promoveze cât se poate de repede. Dacă nu, mergem pe calea parlamentară”, a explicat el.
În aceeaşi etapă se află un alt proiect de lege care oferă un sprijin pentru fermele de porci, cu un buget total de 11 milioane de euro.
„În aceeaşi situaţie este şi proiectul de lege pentru sectorul suin, ferme comerciale, unde, pentru o schemă cu un buget total de 11 milioane de euro, propunem o formă de sprijin de aproximativ 12 euro pentru un loc de cazare la nivelul fermelor de îngrăşare şi 13 - 14 euro pe loc de cazare în cazul animalelor de reproducţie. (...)
Aici problema cea mai mare este practic situaţia din piaţa europeană de porc unde trebuie să găsim soluţii pentru a creşte consumul de porc românesc în România şi să nu mai aducem de afară”, a transmis Tanczos Barna.
„Nu este adevărat că a crescut preţul laptelui în România”
În plus, şi sectorul laptelui are nevoie de un sprijin imediat, pentru a traversa această perioadă dificilă.
„Am analizat modalităţile prin care autorităţile statului pot interveni pentru a obliga toţi participanţii pe lanţul de procesare/valorificare, agenţii economici, să respecte Legea laptelui. Legea laptelui impune contracte de achiziţie pentru toate cantităţile de lapte cumpărate. Trebuie să modificăm şi acel act normativ pentru a extinde reglementările şi pentru a veni în sprijinul fermierilor. Consiliul Concurenţei are un studiu al pieţei laptelui. Studiul va fi prezentat în curând probabil de Consiliul Concurenţei.
În acelaşi timp, săptămâna viitoare voi avea întâlniri personale cu cei mai mari procesatori din ţară pentru a discuta acele cazuri unde din diverse motive fermierii sunt puşi în situaţia de rezilia contracte sau agenţii economici, procesatorii reziliază contracte, reduc preţurile, pentru a oferi soluţii fermierilor în aceste condiţii limitative de Guvern interimar”, a menţionat acesta.
Tanczos Barna a atras atenţia şi asupra modului în care sunt colectate şi interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene.
„Am avut zilele trecute câteva discuţii pe modul în care sunt interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene. Am trimis o scrisoare domnului comisar pentru a-i semnala această criză pe piaţa laptelui, pentru a-i semnala că situaţia s-a deteriorat la nivelul agenţilor economici, la nivelul fermierilor şi că avem nevoie de mobilizarea rezervei agricole pentru aceste forme de sprijin.
Am arătat în acelaşi timp că avem parte de o accentuare a presiunii asupra producătorilor. Le-am arătat datele statistice care arată că în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025 preţul a scăzut la lapte la poarta fermei cu 8,5%, în februarie cu 5,6%, în martie cu 10%, în aprilie cu 10%. Deci, nu este adevărat că a crescut preţul laptelui în România.
Da, anul trecut a fost o perioadă în care am avut o creştere care trebuie analizată în contextul perioadei şi ciclicităţii, dar corecţiile şi scăderile de preţ din ianuarie până acum sunt mult mai mari decât cele din perioadele precedente", a precizat ministrul.
Totodată, el a adăugat că a dispus analizarea modului în care datele sunt colectate şi introduse în Observatorul laptelui.
„Este inadmisibil să nu avem o bază de date comună şi să încercăm să lipim datele, tabelele ulterior. Deci, trebuie să avem într-un loc consolidate toate datele, să fie riguros colectate, să putem trage concluzii şi să fie updatate, să fie la zi, astfel încât în martie tot timpul să ştim ce s-a întâmplat în februarie sau în februarie să ştim ce s-a întâmplat în ianuarie. Am avut, de asemenea, o discuţie cu ANAF pentru a găsi soluţia de colectare de date din e-factura”, a mai spus Tanczos Barna.