Volkswagen a înlocuit mașinile de tuns iarba cu 100 de oi. La fabrica din Polonia, acestea fac minuni
Publicat acum 1 ora si 29 minute
Europa a dominat noul clasament global privind sustenabilitatea. Pe primul loc în cel mai recent Indice al Performanței de Mediu s-a clasat Estonia, care a devenit o forță în domeniul energiei regenerabile. România se află pe locul 34 în acest clasament care analizează condițiile de mediu din 177 de țări. Deși la prima vedere scorurile obținute de țările europene par promițătoar, experții atrag atenția că toate statele sunt „încă departe de obiectivele esențiale” pentru combaterea schimbărilor climatice, relatează Euronews.
Indicele Performanței de Mediu (EPI), realizat de oameni de știință de la universitățile Yale și Columbia, este publicat din doi în doi ani și acordă un scor țărilor din întreaga lume în funcție de angajamentul lor față de sustenabilitate.
Oamenii de știință analizează 47 de indicatori, grupați în 12 categorii, printre care măsuri pentru reducerea schimbărilor climatice, calitatea aerului, pădurile, resursele de apă, gestionarea deșeurilor și biodiversitatea.
Pe baza datelor furnizate de mari instituții de cercetare, organizații internaționale și alte organisme de colectare a informațiilor, precum World Resources Institute și programul european Copernicus, fiecărei țări îi este acordat un scor de la 0 la 100.
Estonia este pe primul loc
Estonia s-a clasat pe primul loc. Țara a devenit o forță în domeniul energiei regenerabile. În ultimul deceniu și-a redus semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.
În ultimii ani, Estonia și-a redus dependența de producerea energiei electrice din șisturi bituminoase, o rocă sedimentară bogată în resurse energetice.
Deși șisturile bituminoase rămân principala sursă de energie a țării, dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile ajută Estonia să renunțe treptat la combustibilii fosili, în special prin extinderea energiei solare.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Estonia își propune să accelereze tranziția către energia curată și are ca obiectiv ca până în 2030 întreaga producție anuală de electricitate să provină din surse regenerabile.
Țara baltică își dorește să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050.
Estonia a obținut un punctaj ridicat și datorită măsurilor pe care le-a luat pentru a proteja biodiversitatea și ecosistemele. Peste 50% din suprafața țării este acoperită de păduri și zone umede protejate, unde trăiesc peste 300 de specii de păsări.
La o conferință organizată joi, 9 iulie,, la New York, de Universitatea Națiunilor Unite – Centrul pentru Cercetare în Politici Publice (UNU CPR), ministrul estonian al Energiei și Mediului, Andres Sutt, a declarat că este „foarte mândru” că eforturile țării în domeniul sustenabilității sunt recunoscute la nivel internațional.
Totuși, Estonia a obținut doar 75 de puncte dintr-un maxim posibil de 100. Astfel, deși ocupă primul loc, este încă departe de obiectele ambițioase privind combaterea schimbării climatice.
„Dacă statele vor să rămână pe traiectoria atingerii emisiilor nete zero până în 2050, vor trebui să continue să reducă semnificativ emisiile, ceea ce va necesita politici suplimentare în viitor”, a declarat Zach Wendling, autorul principal al raportului.
România, pe locul 34 în clasamentul sustenabilității climatice
Luxemburg s-a clasat pe locul al doilea, cu 74 de puncte, urmat de Marea Britanie (72), Finlanda (71) și Țările de Jos (71).
De altfel, țările europene ocupă toate pozițiile din primele 20, cu excepția uneia, în clasamentul din acest an.
Multe state membre ale Uniunii Europene au obținut scoruri scăzute la capitolul care măsura sustenabilitatea agriculturii.
România a obținut un scor de 53.94 și se află pe locul 34 în acest clasament, în urma țărilor vecine Bulgaria (locul 24) și Ungaria (locul 33).
La coada clasamentului se află Laos, urmat de India, Bangladesh, Mali și Vietnam. Experții avertizează că toate aceste state se confruntă cu o „degradare gravă a mediului, care reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea oamenilor și pentru ecosistemele esențiale”.
Specialiștii au declarat că India ar fi putut avea rezultate mult mai bune, însă s-a clasat pe penultimul loc din cauza dificultăților în combaterea poluării cu particule fine în suspensie. Aceste particule microscopice, provenite din arderea combustibililor, activitățile din construcții, praful și surse naturale precum incendiile de vegetație sau sarea marină, pot provoca afecțiuni grave ale aparatului respirator și ale sistemului cardiovascular.
Indicele Performanței de Mediu 2026 – Primele 20 de țări
- Estonia – 75
- Luxemburg – 74
- Regatul Unit – 72
- Finlanda – 71
- Țările de Jos – 71
- Germania – 70
- Franța – 70
- Norvegia – 69
- Suedia – 69
- Austria – 67
- Danemarca – 67
- Spania – 66
- Grecia – 66
- Slovenia – 65
- Elveția – 64
- Japonia – 63
- Cehia – 63
- Portugalia – 63
- Slovacia – 62
- Polonia – 62
Statele Unite au coborât pe locul 27
Țările care emit cele mai multe gaze cu efect de seră din lume, China și SUA, sunt la un pas să rateze semnificativ obiectivul global de atingere a emisiilor nete zero până în 2050, potrivit raportului citat.
Statele Unite s-au clasat pe locul 27, imediat după Australia (locul 25), dar înaintea Canadei (locul 29). Totuși, oamenii de știință au calculat scorurile cu ajutorul datelor disponibile până în anul 2024, când președintele SUA era încă Joe Biden.
De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump, care nu crede în schimbările climatice, a încercat în mod constant să stimuleze producția de energie pe bază de cărbune, să oprească extinderea parcurilor eoliene offshore și a retras Statele Unite din mai multe inițiative climatice importante ale ONU.
Scorul obținut de SUA reflectă rezultate bune în domeniul sănătății mediului, dar performanțe slabe în ceea ce privește protecția biodiversității și combaterea schimbărilor climatice.
China s-a clasat pe locul 129, din cauza rezultatelor slabe la indicatorii privind schimbările climatice, în ciuda progreselor în reducerea poluării aerului din interiorul clădirilor, îmbunătățirea sistemelor de canalizare și gestionarea deșeurilor solide.
Un clasament favorabil țărilor bogate?
Deși europenii pot sărbători ocuparea primelor locuri, statele mai bogate au, în general, un acces mai mare la fondurile necesare pentru a-și îmbunătăți performanțele de mediu, inclusiv prin investiții masive în proiecte de energie verde.
Țările cu venituri reduse contribuie mai puțin la schimbările climatice, deși suportă consecințe mai severe ale încălzirii globale și pot întâmpina dificultăți în mobilizarea fondurilor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.
În plus, multe state bogate își mută producția industrială și exportă deșeurile către alte țări. De exemplu, în 2022, Uniunea Europeană a exportat 12,4 milioane de tone de deșeuri în Turcia și alte 3,5 milioane de tone în India.
La începutul acestui an, Uniunea Europeană a anunțat și că va permite statelor membre să reducă până la 5% din emisiile raportate prin utilizarea unor „credite internaționale de înaltă calitate”, o măsură pe care numeroși experți o privesc cu scepticism.