Un bărbat încă este în închisoare la 20 de ani după ce a furat de telefon

Tatăl unui bărbat din Cardiff, Țara Galilor, care a petrecut 20 de ani în închisoare după ce a furat un telefon mobil, a declarat că fiul său a executat o „pedeapsă pe viață” după gratii. 

Leroy Douglas, 44 de ani, a primit în 2005 o pedeapsă minimă de doi ani și jumătate pentru jaf, dar rămâne în detenție deoarece este supus unei sentințe nedeterminate de închisoare pentru protecția publică (IPP), potrivit BBC.

Această măsură controversată a fost eliminată în 2012, dar activiștii cer recurs pentru cei aflați în prezent sub sentințe IPP și au înaintat un proces împotriva Regatului Unit la Națiunile Unite. Ministerul Justiției a anunțat că anul trecut a eliberat cel mai mare număr de deținuți IPP, oferind în același timp sprijin suplimentar celor aflați în detenție.

Sentințele IPP permit reținerea deținuților pe o perioadă nedeterminată atunci când comisia de eliberare condiționată consideră că aceștia reprezintă un risc pentru siguranța publică. Au fost create pentru a reține infractorii care prezintă un risc „semnificativ” de a provoca daune grave, dar au fost criticate pentru aplicarea lor în cazuri de infracțiuni mai puțin grave.

Persoanele condamnate trebuie să execute o perioadă minimă înainte de a fi luate în considerare pentru eliberare condiționată, dar aceasta nu este automată. De asemenea, sunt supuse unor condiții de eliberare, iar nerespectarea acestora poate duce la reținerea lor în închisoare după eliberare.

Anthony Douglas, 63 de ani, a spus că fiul său a fost un „copil normal” care a fost „ușor de influențat” să ia decizii greșite. Leroy Douglas a început să aibă probleme împreună cu prietenii săi și a fost condamnat în adolescență pentru mai multe infracțiuni, inclusiv furt din magazine.

Cu toate acestea, a spus tatăl său, totul „a escaladat” când Leroy a fost condamnat pentru furtul unui telefon mobil aparținând iubitei verișorului său, în 2005. În loc de o pedeapsă fixă de doi ani și jumătate, i s-a aplicat o sentință IPP, ceea ce familia sa a descris ca un „șoc pentru toată lumea”.

„A primit doi ani și jumătate, iar următorul lucru pe care l-am știut a fost că este încă acolo după atâția ani”, a spus Anthony Douglas. „Mă așteptam să stea jumătate din acei doi ani și jumătate și să înceapă o nouă viață”.

Anthony Douglas nu a putut să îl viziteze personal pe fiul său de când a fost condamnat, dar vorbește cu el regulat la telefon. În detenție, Leroy Douglas a aflat despre moartea fiicei sale care a suferit o hemoragie cerebrală fatală la 20 de ani, precum și despre pierderea bunicilor și a altor membri ai familiei, ceea ce tatăl său spune că i-a afectat sănătatea mintală.

Potrivit lui Anthony Douglas, fiul său a fost mutat de mai multe ori, ceea ce a făcut să fie nevoit să reia cursuri și traininguri necesare pentru a fi luat în considerare pentru eliberare. „Nu suntem singurii care suferă, întreaga familie suferă pentru că el este în închisoare”, a spus el.

Anthony Douglas a recunoscut că fiul său a avut probleme de comportament în detenție, dar a spus că mediul penitenciar din copilăria lui a contribuit la „produsul care este astăzi”. „Familia lui este afară, iar înăuntru singurele modele pe care le are sunt cei care sunt deja în închisoare”, a adăugat el. „A început să aibă un comportament dificil pentru că nu crede că este corect să fie ținut atât de mult”.

Deși Leroy Douglas a avut probleme cu dependența în trecut, tatăl său a spus că a testat negativ pentru droguri în închisoare.

Andrew Taylor, avocat penalist la Apex Chambers, a reprezentat circa 10 clienți condamnați cu sentințe IPP. El a descris situația ca fiind „draconică și nedreaptă”. „Am avut clienți care, fără sentințele IPP, ar fi primit pedepse fixe de patru sau cinci ani, ceea ce înseamnă o dată clară de eliberare”, a spus el. „Dar cu IPP, este practic pe viață. Mulți sunt rechemați în închisoare pentru pedepse minore”.

Taylor a spus că este nevoie de o „revizuire masivă” a sentințelor IPP. El a adăugat că această situație duce la pierderea speranței, ceea ce poate cauza comportamente violente în închisori, în timp ce există o lipsă majoră de spații în penitenciare.

„Scopul principal al închisorii ar trebui să fie reabilitarea, iar sentințele IPP sunt împotriva acestui scop”, a insistat el.

Datele din iunie arată că circa 2.500 de deținuți nu au fost niciodată eliberați sau au fost rechemați în penitenciar sub programul IPP. Joia trecută, activiști din Țara Galilor, inclusiv Shirley Debono, al cărei fiu Shaun Lloyd a primit o sentință IPP la 18 ani, au mers la Downing Street pentru a preda o scrisoare prin care cer abolirea retroactivă a acestor sentințe și revizuirea cazurilor celor afectați.

Grupul a depus de asemenea un proces împotriva guvernului britanic în cadrul Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară. În scrisoare, activiștii cer guvernului să „facă ceea ce este corect, încheind una dintre cele mai mari nedreptăți și să restabilească speranța și dreptatea pentru mii de deținuți IPP și familiile lor”. Ei au adăugat că „fiii au crescut separați de părinții lor, fără să știe când sau dacă îi vor mai vedea vreodată”.

Conform datelor Ministerului Justiției, numărul persoanelor eliberate din închisoare dar aflate sub o sentință IPP a scăzut de la 3.018 la 1.134 între decembrie 2023 și martie 2025. În ultimele 12 luni, 602 de deținuți IPP rechemați au fost eliberați, cel mai mare număr înregistrat într-un an. Ministerul Justiției a precizat: „Suntem hotărâți să facem progrese către eliberări sigure și sustenabile pentru cei din închisoare, însă nu într-un mod care să submineze protecția publică”.