Antena 3 CNN › High Tech › Un matematician spune că a rezolvat cu AI unul dintre marile mistere ale matematicii. Ce este ipoteza Riemann

Un matematician spune că a rezolvat cu AI unul dintre marile mistere ale matematicii. Ce este ipoteza Riemann

George Forcoş
4 minute de citit Publicat la 21:48 20 Noi 2026 Modificat la 21:48 20 Noi 2026
Descoperirea vine într-un moment de incertitudine pentru acest domeniu. FOTO: Getty Images

O altă piesă din domino-ul matematicii pare să fi căzut, după ce un matematician de la compania de inteligență artificială Anthropic a susținut că a obținut, cu ajutorul AI, o demonstrație a ipotezei Riemann. Este cea mai recentă descoperire remarcabilă dintr-un val de rezultate generate de inteligența artificială, care i-au lăsat pe matematicienii umani uimiți de faptul că sunt depășiți de mașini, potrivit The Washngton Post.

Ipoteza Riemann privește structura misterioasă și imprevizibilă a numerelor prime (numere care pot fi împărțite doar la ele însele și la 1). Aceasta era considerată unul dintre cele mai profunde mistere ale matematicii și este una dintre cele șapte probleme ale Mileniului, pentru care o soluție acceptată este recompensată cu un premiu de un milion de dolari.

Soluționarea problemei ar putea reprezenta, în mod obișnuit, un motiv de sărbătoare pentru matematicieni. Însă descoperirea vine într-un moment de incertitudine pentru acest domeniu, care încearcă să se adapteze la descoperirile făcute cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pentru matematicieni, atracția exercitată de ipoteza Riemann și de alte probleme similare nu constă în banii oferiți drept premiu, ci în capacitatea acestora de a stimula descoperiri noi, utile și profunde. Sute de alte probleme de interes au fost rezolvate în ultimele luni cu ajutorul unor instrumente AI puternice, iar domeniul matematicii încă încearcă să înțeleagă cum va evolua în absența acestor repere fundamentale.

„Este firesc să simt că acesta este un sfârșit, în cazul meu, pierderea unei principale surse de inspirație”, a scris Levent Alpöge, matematicianul de la Anthropic care a susținut că a găsit soluția. „Dar ceea ce am văzut pe parcursul progresului m-a uimit atât de mult, încât cred că este un prim răsărit, în întreaga știință, al unui lucru mult mai măreț”.

O problemă fascinantă

Misterul numerelor prime datează încă din vremea matematicienilor antici, precum grecii. Acestea reprezintă elementele fundamentale ale aritmeticii și stau la baza criptografiei moderne. Matematicianul Don Zagier a scris cândva că există două adevăruri contradictorii despre numerele prime, care explică de ce au fascinat generații întregi de matematicieni.

„Ele cresc precum buruienile printre numerele naturale, părând să nu respecte nicio altă lege în afară de cea a hazardului, iar nimeni nu poate prezice unde va apărea următorul număr prim”, a scris acesta. „Al doilea fapt este și mai uimitor, deoarece afirmă exact contrariul: numerele prime prezintă o regularitate uluitoare, există legi care le guvernează comportamentul, iar ele respectă aceste legi cu o precizie aproape militară”.

Ipoteza Riemann a fost formulată în 1859, ca o afirmație referitoare la o funcție matematică complexă care descrie în detaliu numerele prime. Matematicienii au ajuns să înțeleagă că acceptarea corectitudinii acestei ipoteze le oferă instrumente puternice pentru descrierea numerelor prime.

Acest lucru a ridicat miza găsirii unei soluții. Dacă ipoteza era adevărată, sute de rezultate matematice ar fi fost validate. Dacă era falsă, întregi construcții matematice s-ar fi putut prăbuși.

Într-o declarație amplă, Alpöge a susținut că a demonstrat ipoteza Riemann, precum și o afirmație și mai generală, numită Ipoteza Riemann Generalizată.

Nu era clar de la început cât a contribuit fiecare dintre cei doi, Alpöge și Claude, denumirea modelelor de inteligență artificială ale Anthropic, la obținerea soluției sau câtă putere de calcul a fost utilizată.

Ceum a fost demonstrată ipoteza Riemann

Alpöge, matematician de profesie, care cercetase subiecte legate de ipoteza Riemann, a declarat că a observat cum Claude l-a depășit rapid pe măsură ce se apropiau de finalul demonstrației. El a spus că a ajutat la îndrumarea inteligenței artificiale către o idee inițială, după care „Claude a început să mă lase fără cuvinte”.

Acum, matematicienii vor trebui să analizeze demonstrația pentru a o înțelege, iar unii ar putea folosi instrumente AI pentru a-i ajuta. Alpöge a publicat un certificat format din 17 milioane de linii de cod, despre care a spus că verifică în mod formal corectitudinea demonstrației, însă nu a publicat o lucrare redactată în format clasic, care ar fi avut cel puțin 250.000 de pagini.

„Ar fi evident nepotrivit să încerc să public o monstruozitate masivă și ilizibilă de «mizerie»”, a scris el, făcând aluzie la faptul că orice lucrare redactată ar fi fost generată în principal de inteligența artificială.

El a făcut însă referire și la sentimentul ciudat de pierdere pe care l-au resimțit mulți matematicieni urmărind cum inteligența artificială rezolvă cele mai prețuite probleme ale domeniului. Alpöge a spus că momentul publicării soluției, despre care a afirmat că a obținut-o duminică, nu a avut nicio legătură cu intrarea spectaculoasă a Anthropic pe piața bursieră. Compania a devenit publică joi, pornind de la o evaluare inițială de 1.500 de miliarde de dolari.

„Momentul exact este îngrozitor. Dacă aș fi putut, aș fi terminat totul mult mai devreme”, a scris el. „La naiba, ar fi fost cu siguranță frumos să fi terminat înainte de această epocă”.

Alpöge a spus că s-a consultat cu conducerea Anthropic în legătură cu anunțarea soluției și că, în cele din urmă, s-a decis că publicarea acesteia era decizia corectă.

„Această problemă a fost obiectul sacru al matematicii pentru mine încă din copilărie și sunt foarte sensibil în privința modului în care sunt tratate marile obiective intelectuale, chiar dacă sunt serios imperfecte. Pur și simplu nu aș fi putut trăi cu mine însumi dacă aș mai fi așteptat”, a spus el.

Pentru matematicieni, inteligența artificială a declanșat o dezbatere existențială și emoțională despre viitorul domeniului și despre rostul lor. Unii matematicieni acuză companiile de AI că își testează modelele pe probleme matematice avansate.

La începutul acestui an, OpenAI, compania care a creat ChatGPT, a anunțat că modelele sale au rezolvat problema Navier-Stokes, o altă problemă dintre cele șapte ale Mileniului. Anunțul a provocat o controversă aprinsă, deoarece Alpöge și un alt matematician se aflau pe urmele unei soluții în timp ce foloseau atât instrumentele Anthropic, cât și pe cele ale OpenAI.

Citește mai multe din High Tech
» Citește mai multe din High Tech
TOP articole