A doua cea mai numeroasă comunitate de străini din Spania s-a redus cu aproape o treime din 2012 până în prezent. Criza locuințelor, pandemia și îmbunătățirea condițiilor de trai din România au accelerat fenomenul întoarcerii în țară, scrie El Pais.
În decembrie 2003, cu trei luni înainte ca România să adere la NATO și cu câțiva ani înainte de intrarea în Uniunea Europeană, Andrei Stefcu a plecat din București. Avea 17 ani și a ajuns în Castelldefels, lângă Barcelona, unde locuia deja unul dintre cei șapte frați ai săi.
”Nu duceam lipsă de nimic în țară. Și totuși, am ales să plec”
Dornic să înceapă o viață nouă, deși părinții nu erau de acord cu decizia lui, a rămas în Spania și a lucrat aproape șapte ani fără forme legale, mai întâi într-o firmă de instalații de aer condiționat, apoi în construcții.
„Deși România trecea printr-o tranziție dificilă către economia de piață după anii comunismului, nu duceam lipsă de nimic. Tatăl meu era mecanic la compania feroviară de stat, iar mama lucra într-o fabrică. Cu toate acestea, am ales să plec”, povestește bărbatul care acum locuiește în Chitila.
Între timp, și-a întemeiat o familie și a avut patru copii, toți născuți în Spania. Totuși, criza financiară din 2008 i-a schimbat planurile de a rămâne definitiv în Catalonia, unde între timp se mutaseră și părinții și frații săi.
După 18 ani, a revenit în România
În 2021, după multe ezitări, a decis să revină în România.
„Principalul motiv a fost locuința”, spune el. „În România, aproximativ 94% dintre oameni sunt proprietari, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. În Spania, până când ajungi la un salariu suficient de mare, nu poți obține un credit ipotecar, iar acesta se întinde pe 35 de ani. Asta însemna să locuiesc cu chirie până la 65 de ani.”
El amintește și cazul unui frate de-ai lui care și-a pierdut apartamentul după ce rata lunară a crescut de la 800 la 1.200 de euro în urma Marii Recesiuni.
„Ne-a fost teamă să mai facem credite. Așa că am investit într-o casă lângă București, pe care am plătit-o în nouă ani din banii câștigați muncind suplimentar.”
Numărul românilor din Spania a scăzut cu peste 280.000
Astăzi, Stefcu lucrează în secretariatul unei școli de elită și face parte dintr-un grup tot mai mare de români care s-au întors în țară.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică din Spania, comunitatea românească a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025. Numărul românilor rezidenți a coborât de la aproape 897.200 de persoane, nivelul maxim înregistrat, la aproximativ 609.300.
Tendința continuă. Datele provizorii arată că între ianuarie 2025 și aprilie 2026 aproximativ încă 29.600 de români au părăsit Spania.
Chiar și așa, românii reprezintă în continuare 8,8% dintre cetățenii născuți în străinătate care trăiesc în Spania, fiind depășiți doar de marocani, care reprezintă circa 14%.
La rândul său, institutul de statistică din România consemnează revenirea a 47.044 de cetățeni din Spania în 2024, după ce în anul anterior se întorseseră 51.316.
Pandemia și creșterea nivelului de trai din România au schimbat direcția migrației
Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, consideră că pandemia a accelerat un fenomen care începuse deja.
„Declinul economic provocat de pandemie în Spania a accentuat tendința de revenire a unor români”, explică specialistul.
Acesta subliniază că salariile mai mari și beneficiile sociale din România au contribuit, de asemenea, la întoarcerea multor persoane. O parte dintre românii care au părăsit Spania au ales și alte destinații din nordul Europei.
„Ajutoarele pentru familii, sprijinul pentru locuințe și salariile mai bune au determinat mulți oameni să plece din Spania”, afirmă sociologul, care avertizează că economia spaniolă va pierde atât muncitori calificați, cât și necalificați.
Tot mai mulți români spun că vor să revină acasă
Deși exodul nu mai are amploarea de altădată, fenomenul continuă. Anul trecut, aproape 10.000 de familii venite din Spania au solicitat ajutoare familiale oferite de Ministerul Muncii din România.
Un sondaj realizat în 2023 de Cult Market Research arăta că 59% dintre românii stabiliți în Spania intenționau să se întoarcă în România. Procentul este cu 11 puncte mai mare decât în cazul românilor din Italia și Germania.
Pandemia a schimbat planurile multor familii
Georgeta Anton a plecat în 2004 în Sant Andreu de la Barca, lângă Barcelona, împreună cu cei doi copii ai săi.
„Viața mea nu era deloc ușoară atunci. Rămăsesem singură și a trebuit să renunț la magazinul meu de produse de înfrumusețare. Trebuia să fac ceva”, povestește femeia.
În Spania a lucrat inițial ca îngrijitoare pentru un vârstnic, apoi ca bucătăreasă și angajată într-un magazin. Între timp, și-a refăcut viața, a avut încă un copil și și-a cumpărat un apartament prin credit ipotecar.
Pandemia a schimbat însă totul.
„Părinții noștri au murit și am decis să revenim pentru a fi aproape de mamele noastre”, explică ea, fără să excludă posibilitatea unei noi mutări în viitor.
O afacere de succes începută după întoarcerea în România
Pentru Marius și soția sa, Andrea, pandemia a fost, de asemenea, momentul decisiv.
Stabiliți la Barcelona, cei doi administrau o afacere în domeniul muzical și deschiseseră un magazin de jucării. În paralel, dezvoltau în România un business cu cafea.
„Aveam contracte și evenimente programate pentru mai bine de un an, dar totul s-a prăbușit dintr-odată. Veniturile au scăzut dramatic și am rezistat doar datorită economiilor”, spune Marius.
În schimb, afacerea cu cafea a început să crească rapid în perioada restricțiilor.
„Comenzile online s-au înmulțit atât de mult încât partenerul nostru nu mai putea face față singur. Așa că ne-am întors în vara lui 2021, chiar dacă nu ne doream.”
Astăzi, compania lor are o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro, trei cafenele și circa 30 de angajați.
Institutul Cervantes observă tot mai multe întoarceri în țară
Un alt semn al fenomenului este creșterea numărului de elevi înscriși la Institutul Cervantes din București.
„Aici găsesc un mediu în care limba spaniolă este prezentă și care le face mai ușoară adaptarea la noua realitate”, explică directoarea instituției, Camelia Rădulescu.
Printre noii elevi se numără și Sofia Suditu, în vârstă de 16 ani, care s-a mutat împreună cu mama sa din Zaragoza la București.
„Ne era dor să trăim în țara noastră și să vorbim limba noastră”, spune adolescenta, care recunoaște că nu exclude o întoarcere în Spania în viitor.