Ursula von der Leyen a început duminică o vizită în Groenlanda, insulă arctică râvnită de preşedintele american Donald Trump. Preşedinta Comisiei Europene este așteptată să anunțe, în această vizită de două zile, un pachet de investiții de 200 de milioane de euro al Uniunii în teritoriul autonom. Mai mult, Ursula von der Leyen va insista asupra mesajului că această insulă arctică trebuie să alături de Europa, nu de Statele Unite, relatează Agerpres.
Şefa executivului european a aterizat sub un soare strălucitor la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, unde va petrece două zile, relatează AFP.
„Când am fost aici ultima dată, în urmă cu doi ani, am spus că Groenlanda se simte ca acasă. Astăzi, sunt foarte fericită să mă întorc în Nuuk. Suntem o familie. M-am întors ca să întăresc parteneriatul nostru unic. Cu un pachet de măsuri la care am lucrat împreună”, a scris Von der Leyen pe rețeaua socială X.
When I was here two years ago, I said that Greenland already felt like home.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 6, 2026
Today, I am very happy to be back in Nuuk.
We are family.
I’m also back to make our unique partnership even stronger.
With a Partnership Package we worked on together.
?????? pic.twitter.com/FBkmEAWYCy
Printre punctele de pe agenda vizitei se regăsesc o plimbare cu o navă printre aisberguri, o serie de întâlniri cu premierii groenlandez şi danez şi semnarea unei declaraţii comune între UE şi Groenlanda.
Pe parcursul vizitei, ea va insista asupra mesajului că existenţa acestei insule arctice cu statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei trebuie să fie alături de Europa, nu alături de Statele Unite.
„Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziţia noastră în regiune”, a declarat comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, care face parte din delegaţie.
Dorința preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda a declanşat o criză majoră la începutul anului. Uluiţi, europenii au văzut deodată cum vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitatea lor, începe să-i ameninţe.
În punctul culminant al crizei preşedintele american a vorbit inclusiv despre posibilitatea „folosirii forţei” pentru a pune mâna pe acest teritoriu important din punct de vedere strategic şi de asemenea bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, el invocând raţiuni de securitate naţională legate de presupuse ameninţări din partea Rusiei şi Chinei.
Tensiunile au scăzut în intensitate numai după ce a fost creat un grup de lucru format din Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite, care caută o ieşire durabilă din situaţia creată de liderul de la Casa Albă.
Au trecut şapte luni de atunci, timp în care europenii nu au încetat să transmită mesaje de solidaritate cu Groenlanda şi Danemarca, conştienţi fiind că ameninţările din partea lui Trump ar putea să reapară în orice clipă.
UE va investi de milioane de euro în teritoriul autonom
Aceste declaraţii sunt completate cu promisiuni de investiţii, iar preşedinta Comisiei Europene este aşteptată să anunţe în timpul vizitei un nou pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.
Vizita sa coincide cu începerea exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece ţări membre ale NATO, un semnalul care este cu atât mai semnificativ cu cât, deşi presiunea americană a devenit mai discretă după vizita din luna mai în Groenlanda a emisarului special al lui Trump, Jeff Landry, această presiune nu a dispărut.
Ca o confirmare a acestui fapt, mediatizarea în luna august a pregătirilor unei companii petroliere americane de a lansa un proiect de explorare şi exploatare a hidrocarburilor într-o regiune izolată din estul Groenlandei a reaprins îngrijorările, în timp ce autorităţile locale au respins un prim foraj exploratoriu.
Întrucât pe plan economic depinde în mare măsură de industria sa piscicolă şi de Danemarca, guvernul autonom al Groenlandei încearcă în prezent să dezvolte industriile extractive care ar putea contribui la independenţa sa economică. Până în prezent au fost eliberate aproximativ 135 de permise miniere, dar numai două mine sunt operaţionale.
Acesta este domeniul în care UE doreşte să joace un rol, oferind sprijin financiar. Bruxelles-ul speră că, prin angajamentele europene pentru investiţii, va putea împuşca doi iepuri dintr-un foc, adică să creeze o relaţie de încredere cu Groenlanda şi în acelaşi timp să diversifice accesul UE la materii prime critice, de care în prezent blocul comunitar depinde în mare măsură de China.
Pe lângă premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi premierul danez, Mette Frederiksen, preşedinta Comisiei Europene se va întâlni de asemenea cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen, insule care de asemenea sunt un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.
În paralel, Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda au luni şi marţi la Nuuk reuniunea lor bianuală privind relaţiile din cadrul Regatului Danemarcei.