Viorel Pașca, proprietarul centrelor vizate de ancheta din Bihor și liderul Asociaţiei Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă, este audiat miercuri dimineața la sediul central al DIICOT într-un dosar privind exploatarea unor persoane vulnerabile. La sediul DIICOT se află și soția lui Viorel Pașca, cei doi fii ai lor, dar și o angajată a asociației, care lucra pe postul de asistentă șefă, deși nu avea studii de specialitate.
„Dumneavoastră știți mai multe ca mine. Eu aflu de la voi”, a spus Viorel Pașca, miercuri dimineața, când a fost adus la sediul DIICOT.
Întrebat dacă a exploatat persoane vulnerabile, Pașca a răspuns, zâmbitor, „Vezi că știi mai multe”.
Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, după perchezițiile care au avut loc marți în judeţul Bihor, familia care deținea căminele a fost adusă la București pentru audieri.
„Ei ne consideră grup infracțional organizat. Vedeți, suntem organizați. Că doar în 20 de ani ne-am organizat. (...) Știu doar că anul trecut a făcut o plângere domnul ministru al Sănătății, mi-a făcut dosar la Parchet. (...) Au venit acum să mă verifice, să verifice actele bolnavilor, să vadă de unde vin, să vadă câți sunt, să vadă ce și cum”, a declarat Viorel Pașca marți pentru Agerpres.
Sute de polițiști au descins marți la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice şi al unei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată, relatează Agerpres.
Viorel Pașca nu avea acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activități de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane, potrivit Ministerului Muncii.
Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii.
Încă din 2016 existau informații privind funcționarea în ilegalitate a acestor centre, așa cum a precizat chiar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Deși centrele funcționau fără autorizație, numeroase instituții din Bihor și din alte județe au continuat, de-a lungul anilor, să trimită aici bolnavi și persoane vulnerabile, în special cazuri pe care sistemul social nu reușea să le gestioneze.
Atenție, urmează informații cu un puternic impact emoțional!
Cum s-a ajuns la 400 de bătrâni îngropați pe câmp, în Bihor
Procurorii susțin acum că sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, persoanele care ajungeau în aceste centre erau exploatate în scopul obţinerii de foloase materiale.
„Cercetările, declanşate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat şi pe care ar fi sprijinit-o alţi şapte membri, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile”, a informat IGPR.
Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.
Conform anchetatorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-ar fi menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.
Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării.
„Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii, demnităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă şi adecvată stării medicale şi diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient”, a precizat sursa citată.
De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spaţiile deţinute de către grupul infracţional organizat ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare.
Având în vedere necesitatea adaptării modalităţilor de executare a activităţilor la situaţia concretă a persoanelor vătămate identificate pe parcursul urmăririi penale, acţiunea a beneficiat de suportul specialiştilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD).
La anumite locaţii în care au fost efectuate percheziţii domiciliare, echipele au fost însoţite de medici specialişti şi asistenţi medicali din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” şi ai institutelor de medicină legală Cluj, Mureş şi Iaşi, precum şi de personal medical de specialitate, inclusiv psihologi şi specialişti în consilierea psihologică a victimelor, din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al MAI şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, care au asigurat suport logistic cu autospecialele pentru transport personal şi victime multiple.
Totodată, împreună cu specialiştii din cadrul ANPDPD şi cu celelalte instituţii competente, au fost dispuse măsurile necesare pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistenţă şi îngrijire, capabile să asigure condiţii adecvate de protecţie, supraveghere şi recuperare.