România și Bulgaria apar cu roșu pe harta prețurilor la energie din Uniunea Europeană. Cele mai mari tarife, cele mai mari diferențe. Eurodeputata Tsvetelina Penkova, din Bulgaria, spune că problema nu ține doar de piață, ci de infrastructură și de blocajele din centrul Europei care izolează Sud-Estul. Soluția? O politică paneuropeană a rețelelor, intervenția directă a Comisiei Europene și investiții masive în nuclear și fuziune. „Nu mai vorbim despre politici naționale. Vorbim despre o infrastructură energetică europeană”, a declarat ea, la Antena 3 CNN.
Sabina Iosub: Am discutat de mai multe ori despre situația din energie, în general, despre țara mea și țara dumneavoastră, care apar cu roșu pe hartă, cu prețuri ridicate, cele mai mari. Ați vorbit despre problemele pe care le avem în Uniunea Europeană în ceea ce privește, de exemplu, conexiunile la rețea. Haideți să explicăm care sunt soluțiile pentru scăderea prețurilor în țările noastre.
Tsvetelina Penkova: În primul rând, suntem foarte bucuroși și salutăm, în sfârșit, propunerea legislativă a Comisiei Europene privind pachetul pentru rețele, introdus în decembrie 2025.
Aș identifica trei direcții principale în aceste propuneri, care sunt esențiale pentru România, Bulgaria și pentru regiunea noastră, în general. Prima este faptul că Europa pare, în sfârșit, să identifice nevoile rețelelor.
Ce înseamnă acest lucru? Până acum, întreaga infrastructură de rețea a fost rezultatul politicilor naționale, al investițiilor naționale și al planificării naționale. Acum ne-am dat seama că, dacă vrem cu adevărat o piață comună de energie și o uniune energetică reală, trebuie să ne conectăm și să lucrăm împreună.
Prin urmare, politica și infrastructura de rețea sunt deja abordate la nivelul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta la numeroase acte legislative care vor face procesul mult mai rapid și mai simplu.
De asemenea, va exista o finanțare dedicată semnificativă pentru aceste aspecte, lucru care nu trebuie subestimat. Așadar, primul mesaj-cheie este că nu mai vorbim despre o politică națională, ci despre o politică paneuropeană în ceea ce privește rețelele și infrastructura.
Al doilea semnal important pe care îl primim acum de la instituțiile europene este faptul că Comisia Europeană va putea interveni direct atunci când apar blocaje.
Ați menționat diferențele de preț. Da, Europa de Sud și de Est are prețuri mult mai mari la electricitate, în special Bulgaria și România. Acest lucru se datorează faptului că există mai multe blocaje semnificative în partea centrală a Europei, care nu permit o conectivitate adecvată a infrastructurii noastre.
Noi producem energie electrică, dar nu o putem împărți, vinde și utiliza la maximum, în funcție, desigur, de sursele de energie de care dispunem.
Al treilea aspect, care nu trebuie subestimat, este că această legislație are ca obiectiv simplificarea și accelerarea proceselor de autorizare.
Ceea ce discutăm acum nu este ceva care se va întâmpla într-un viitor îndepărtat, ci ar trebui să se întâmple chiar acum. Toate acestea vor avea un efect direct asupra prețurilor la electricitate.
De exemplu, pe termen scurt, între unu și trei ani, probabil că nu vom mai vedea acele șocuri ale prețurilor la electricitate care apar uneori în regiunea noastră într-un interval de doar 24 de ore.
Pe termen mediu, în aproximativ trei până la cinci ani – poate chiar mai repede – vom avea deja infrastructura necesară și conexiuni durabile, ceea ce înseamnă că mediul pentru dezvoltarea industriei va deveni favorabil.
Iar pe termen lung, ne așteptăm la prețuri mai mult sau mai puțin similare la electricitate în întreaga Uniune. Vom înceta să mai concurăm între statele membre pe baza prețului energiei electrice.
Sabina Iosub: Trebuie, de asemenea, să diversificăm sursele, pentru că am văzut ce înseamnă dependența de gaz pentru Uniunea Europeană. În această nouă situație, realizăm că trebuie să analizăm surse alternative. Energia nucleară, de exemplu, este o temă de discuție la nivel european, la fel și energiile regenerabile în general. Care este opțiunea Bulgariei?
Tsvetelina Penkova: Diversificarea este esențială, dar atunci când discutăm aceste subiecte trebuie să fim atenți să nu înlocuim o dependență cu alta.
Diversificarea înseamnă diversificarea surselor de energie și a furnizorilor. Pentru Bulgaria, energia nucleară a fost întotdeauna calea pe termen lung.
Interesant este că, în prezent, pentru prima dată, bugetul multianual al Uniunii Europene – bugetul pe șapte ani – alocă fonduri specifice pentru dezvoltarea energiei nucleare. Până acum, finanțarea era destinată reciclării, însă acum există fonduri dedicate formării forței de muncă, programelor educaționale și de instruire și, de asemenea, oferă posibilitatea dezvoltării unor noi centrale nucleare.
Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care politica europeană privește energia nucleară. Nu o mai vedem ca pe un supliment, ci ca pe o parte principală a mixului energetic european.
De exemplu, în actualul cadru financiar multianual, avem aproximativ 10 miliarde de euro alocate pentru programe de formare și educație și pentru schimburi de profesioniști de înalt nivel în sectorul nuclear, ceea ce arată clar angajamentul Uniunii Europene de a investi în oamenii care vor reprezenta forța motrice a acestei surse de energie în viitor.
Sabina Iosub: Explicați-ne ce înseamnă strategia UE privind fuziunea în domeniul energiei.
Tsvetelina Penkova: Fuziunea este, de asemenea, un alt angajament pe termen lung și puternic al Uniunii Europene. Este o tehnologie energetică care ar putea însemna, practic, o sursă inepuizabilă de energie, fără deșeuri și la un preț foarte accesibil.
Desigur, există numeroase proiecte în Uniunea Europeană, dar dorim să unim eforturile, atât din perspectiva finanțării, cât și din cea a specialiștilor, pentru a reuși comercializarea fuziunii.
Scopul este ca fuziunea să nu rămână doar la stadiul de dezvoltare științifică, ci să ajungă în etapa în care poate fi comercializată și utilizată pentru producția de energie electrică destinată cetățenilor și industriei.
Fuziunea a fost mereu percepută drept un concept abstract, întrucât dezvoltarea sa necesită mult timp. Practic, trebuie să imităm modul în care funcționează soarele – așa este explicată această tehnologie în multe situații.
Important este că, în multe dintre proiectele în care Uniunea Europeană investește – inclusiv ITER, principalul proiect de fuziune din prezent – sunt implicate numeroase întreprinderi mici și mijlocii în dezvoltarea componentelor și în diferitele etape de cercetare și dezvoltare.
Acest lucru generează un efect economic pozitiv semnificativ, de exemplu pentru industria auto sau pentru industria farmaceutică.
Așadar, nu este doar o abordare științifică izolată pentru dezvoltarea unei surse miraculoase de energie a viitorului, ci are beneficii concrete pentru economia noastră încă de acum, în timpul procesului de cercetare și dezvoltare, iar acest lucru nu trebuie subestimat.
Ştiri video recomandate
