Europarlamentarul Stefano Bonaccini a comentat într-un interviu oferit la Antena 3 CNN despre noile măsuri europene din agricultură și despre acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur. Declaraţiile oficialului au vizat impactul acestor politici asupra fermierilor europeni și echilibrul dintre deschiderea piețelor și protejarea producătorilor din UE. "Avem nevoie de state mai generoase și mai puțin suveraniste", a subliniat Stefano Bonaccini, care a mai menţionat că trebuie să fie împiedicată intrarea în UE a produselor provenite din ţări unde se folosesc încă pesticide interzise sau derivaţii acestora. "În acelaşi timp, trebuie să impulsionăm inovaţia, garantând resursele necesare pentru ca noua politică agricolă comună să fie la înălţimea provocărilor din sectorul primar", a mai spus acesta.
Uniunea Europeană "îşi blindează" fermierii înainte ca acordul comercial cu Mercosur să intre în vigoare. Consiliul UE-Mercosur a aprobat la Bruxelles un set de clauze de salvgardare care permit suspendarea rapidă a facilităţilor tarifare pentru produsele agricole sensibile în cazul în care importurile din America de Sud riscă să destabilizeze piaţa europeană.
Măsura vine în contextul protestelor repetate ale fermierilor la Bruxelles şi la Strasbourg, al presiunilor politice asupra guvernelor şi instituţiilor europene pentru protejarea sectorului agricol. În urmă cu o săptămână, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat intrarea provizorie în vigoare a acordului de asociere dintre Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur.
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": Ce rol sistemic ar trebui să aibă cheltuielile pentru agricultură în echilibrul general al viitorului CFM (Cadrul Financiar Multianual)?
Stefano Bonaccini, europarlamentar: "În primul rând, trebuie garantat că se va menţine aceeaşi cantitate de resurse care exista anterior, ba chiar ar fi nevoie de puţin mai mult. I-am spus preşedintei von der Leyen şi comisarului Hansen că nu am accepta niciodată o reducere de 20% a fondurilor, aşa cum era prevăzut iniţial. Acum, von der Leyen şi-a luat angajamentul de a recupera resurse, însă, eu am calculat că, chiar şi cu o inflaţie medie de doar 2% în următorii ani, ar mai lipsi încă 25 de miliarde de euro".
Ulterior, oficialul a mai oferit următoarele precizări: "Noi lucrăm pentru ca resursele să fie garantate. Desigur, ar fi nevoie şi de o anumită inovaţie, începând cu faptul că în viitor ar trebui prevăzut, aşa cum cerem în Comisie, ca fondurile PAC să ajungă cu adevărat la cei care lucrează şi produc, nu la cei care trăiesc din rentă.
Din păcate, şi astăzi există persoane care primesc resurse fără să lucreze cu adevărat pământul sau să producă bunuri alimentare care să poată fi puse pe piaţă. Însă, prima provocare este să ne asigurăm că nu vor exista tăieri de fonduri şi că politica agricolă comună nu va fi naţionalizată".
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": În ce măsură tensiunile sociale din sectorul agricol redefinesc mandatul politic al politicilor bugetare europene?
Stefano Bonaccini, europarlamentar: "A existat un protest cu mii de agricultori, care au venit cu tractoarele aici, la Bruxelles şi la Strasbourg. În ceea ce priveşte protestul legitim al agricultorilor faţă de acordul Mercosur sau a altor noi schimburi comerciale, eu sunt printre cei care cred că, odată ce sunt garantate reciprocitatea şi clauzele salvgardare, deschiderea unor noi pieţe este indispensabilă, deoarece tarifele impuse de Trump, care sunt nejustificate, ne arată că nu putem depinde prea mult doar de câţiva parteneri".
În cadrul explicaţiilor, acesta a mai spus: "În ceea ce priveşte însă elementul bugetar şi riscurile reducerilor, aşa cum aţi întrebat, cred că mobilizarea miilor şi miilor de agricultori a obligat-o pe von der Leyen şi Comisia Europeană să îşi regândească deciziile care, după părerea mea, erau greşite. Sperăm însă ca acest lucru să fie confirmat, pentru că vorbele nu ne sunt suficiente".
Sabina Iosub, realizatoarea emisiunii "Be EU": Ce paradigmă ar trebui să ghideze următoarea fază evolutivă a politicii agricole comune?
Stefano Bonaccini, europarlamentar: "În primul rând, trebuie să mizăm pe calitate. Uniunea Europeană nu va câştiga provocarea competiţiei globale pe costul forţei de muncă, deoarece în Europa acesta va fi, în general, mai ridicat decât în multe alte părţi ale lumii. Noi putem câştiga dacă mizăm pe calitate şi dacă reuşim să garantăm rezilienţă în faţa schimbărilor climatice.
De exemplu, deşi grupul socialist din Comisie s-a declarat împotriva lor, eu nu voi vota împotrivă şi cred că mulţi dintre noi nu vor fi împotriva aşa-numitelor TEA – noile tehnici genomice, care permit plantarea unor culturi rezistente la îngheţ, inundaţii etc. Mai general, a miza pe calitate înseamnă a investi în cercetare şi inovare, iar pentru asta sunt necesare fonduri pentru cercetare.
Trebuie să ţinem cont că «Made in Europe» (n.r.: «Produs în Europa») este foarte apreciat în lume. Acum zece ani s-a încheiat un acord cu Canada, CETA, care atunci a fost contestat. În realitate, după 10 ani, puţini mai sunt împotrivă, pentru că datele arată că exporturile agroalimentare europene au crescut cu 70 - 80%, iar Uniunea Europeană a adăugat anual aproximativ 3 miliarde de euro la PIB, tocmai datorită faptului că produsele agricultorilor europeni reuşesc să aibă o calitate care în altă parte a lumii nu este garantată.
Aşadar, trebuie noi acorduri comerciale, dar cu reciprocitate, şi trebuie să împiedicăm intrarea în UE a produselor provenite din ţări unde se folosesc încă pesticide interzise sau derivaţii acestora. În acelaşi timp, trebuie să impulsionăm inovaţia, garantând resursele necesare pentru ca noua politică agricolă comună să fie la înălţimea provocărilor din sectorul primar".
Urmăreşte în videoclipul de mai sus interviul complet cu europarlamentarul Stefano Bonaccini, realizat în emisiunea"Be EU" de la Antena 3 CNN.
Acordul comercial UE-Mercosur a fost semnat în urmă cu două luni, mai exact pe 17 ianuarie, în capitala Paraguayului, Asuncion, în ciuda criticilor mai multor politicieni, precum și în ciuda protestelor venite din partea fermierilor europeni și a creat cea mai mare zonă de liber schimb din lume
Un agricultor cu peste 40 de ani de experiență a declarat la Antena 3 CNN că România va fi una dintre țările cel mai puternic afectate de acest acord, avertizând că agricultura românească, "tânără și lipsită de reziliență", riscă un declin accelerat în lipsa unor măsuri de sprijin din partea statului.