Antena 3 Be EU Europarlamentarul Ramona Strugariu: "Uniunea Europeană a investit peste patru miliarde de euro în Ucraina"

Europarlamentarul Ramona Strugariu: "Uniunea Europeană a investit peste patru miliarde de euro în Ucraina"

de Sabina Iosub    |    10 Mai 2022   •   14:52
Europarlamentarul Ramona Strugariu: "Uniunea Europeană a investit peste patru miliarde de euro în Ucraina"
Sursa foto: Antena 3

Europarlamentarul Ramona Strugariu a vorbit într-o transmisiune Live pe pagina de Facebook Be EU, despre criza refugiaților din Ucraina. Ea a explicat că integrarea lor pe piața europeană a muncii este o provocare.

Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a început prin a discuta despre cel mai fierbinte subiect al momentului, războiul din Ucraina, și despre reacția și măsurile luate la nivel european.

”După cum bine știți, totul a început la finalul lunii februarie. Imediat au apărut și primele măsuri ale Uniunii Europene și pe dimensiunea de construcție, în sensul de sprijin, inclusiv militar, umanitar, dar și prin măsuri împotriva Rusiei. Cred că pe 23 februarie au fost primele mesaje și primele reacții foarte puternice în acest sens și cred că va continua această poveste. Nu e un război care să se termine repede. Contează foarte mult să reușim să dăm în toată această perioadă aceleași mesaje puternice și de solidaritate, dar și de determinare în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europană. Acesta este și unul dintre subiectele foarte fierbinți”, a spus Ramona Strugariu.

”Pe scurt, cred că Uniunea Europeană a investit peste 4 miliarde de euro în Ucraina de la începutul crizei”. Au fost măsuri coordonate la nivelul Uniunii, dar au fost și alte platforme unde s-au strâns bani, a explicat europarlamentarul.

Cu privire la integrarea refugiaților din Ucraina pe piața locurilor de muncă din Uniunea Europeană, Strugariu a recunoscut ”că este o provocare”. Ea a precizat că este o perioadă dificiă pentru acești oameni, iar autoritățile europene trebuie să facă ceva în acest sens. A amintit și procesul de integrare a românilor, menționând că ar fi bine să ne amintim că nu a fost foarte ușor.

”Acum se întâmplă acest lucru cu acești oameni, ei sunt peste tot, în toate statele membre. Nu aș spune neapărat că reprezintă o concurență pe piața muncii, pentru că România are nevoie de forță de muncă. Este unul dintre statele care au nevoie de forță de muncă și, dacă ne uităm la discuțiile pe care le-am avut cu privire la oamenii pe care să-i aducem din state terțe, să completeze piața muncii.

E important să avem condiții și cadru legal în care ei să poată muncii, pentru că este în interesul tuturor, nu doar al unei singure părți. Ar trebui să fie ușor, și aici mă refer la ordonanța de implementare, de transpunere a directivei pentru protecție temporară, ar trebui să fie ușor să-i încadrăm în piața muncii, pe baza unei declarații pe propria răspundere, pentru cele mai multe dintre profesii. Pe baza acelui permis de ședere temporară pe care trebuie să-l elibereze autoritățile din România, oamenii să poată să înceapă să muncească.

Este un pic greoi procesul și este păcat pentru noi, pentru că am început bine, în criză, să gertionăm lucrurile, autoritatea s-a coordonat bine cu societatea civilă, pentru că am dat un ritm bun acestui proces de integrare. Acum trebuie să fim un pic mai rapizi în ceea ce privește eliberarea de documente, să răspundem rapid cererilor. Dacă durează două luni să obții documentele, iar în trei luni devii imigrant ilegal...e o problemă. 

”Trebuie să mai avem în vedere situația depunerii cerilor de azil vs solicitărilor de protecție temporară. Cererea de azil nu este același lucru cu cererea de protecție temporară. Solocitanții de azil sunt acei oameni care pot să se ducă în orice stat al Uniunii Europene, venind dintr-o țară terță, și spune ”eu am probleme la mine în țară, există o amenințare asupra vieții/sănătății mele, e o situație dificilă (război), vreau să fiu azilant în țara dumneavoastră”. Fiecare cerere este analizată, nu toți solicitanții de azil devin refugiați. Aici este o decizie, pe care autoritatea, după ce analizează mai multe elemente, o ia. Aici avem niște oameni care, automat, în momentul în care îndeplinesc acele condiții pe care le menționează directiva pentru protecție temporară și suntem în caz de război, ar trebui să primească această protecție. Există un cadru legislativ deja activ, sunt niște pași de urmat, ei au dreptul la această protecție temporară”.

”Sunt aproape 1 milion de refugiați care au intrat în România de la începutul războiului, eu vă spun că avem, astăzi, aproximativ 4.400 de solicitări de azil”. Ramona Strugariu afirmă că autoritățile din România nu știu câți oameni au solicitat protecție temporară și că nu știe dacă statul român face o distincție între solicitările de azil și cele de protecție temporară.

×

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp

Parteneri
x close