În UE, persoanele cu studii superioare câștigă în medie cu 38% mai mult decât cele cu un nivel mediu de educație și cu 68% mai mult decât cele cu un nivel scăzut de educație. Aceste cifre variază considerabil în Europa, existând diferențe regionale.
Potrivit raportului Investing in Education 2025 al Comisiei Europene, fiecare an suplimentar de educație poate crește venitul unei persoane cu aproximativ 7% în Europa, scrie Euronews.
Nu este surprinzător, așadar, că în toate cele 36 de țări europene analizate, absolvenții de universitate câștigă constant mai mult decât cei cu educație medie sau redusă.
Diferențele de venit în funcție de nivelul de educație
Conform Eurostat, venitul mediu disponibil net al gospodăriilor din UE, ajustat în funcție de dimensiunea acestora, a fost de 21.644 de euro în 2024. Acesta reprezintă venitul total al gospodăriei, după taxe și deduceri, disponibil pentru cheltuieli sau economii, incluzând salarii, investiții și beneficii sociale în numerar.
Venitul anual median variază semnificativ în funcție de nivelul de educație: 17.517 euro pentru educație scăzută, 21.401 euro pentru educație medie și 29.490 euro pentru educație înaltă. Cu alte cuvinte, absolvenții de universitate câștigă cu 38% mai mult decât cei cu educație medie și cu 68% mai mult decât cei cu educație scăzută.
Clasificarea ISCED:
- Scăzut (0–2): preșcolar, primar și gimnazial inferior
- Mediu (3–4): liceu și postliceal non-universitar
- Înalt (5–8): studii superioare, inclusiv diplome universitare
Diferența dintre veniturile celor cu studii superioare și cei cu educație medie variază de la 6% în Islanda la 62% în Turcia. În UE, decalajul este de la 15% în Austria la 57% în Lituania.
Tendințe regionale: Europa de Est vs. Nordul Europei
Prima diferență majoră apare între regiunile europene. În general, decalajul salarial este mai mare în Europa de Est și Sud-Est, mai mic în țările nordice și moderat în Europa Occidentală.
Pe lângă Turcia (62%) și Lituania (57%), diferențe mari se regăsesc în Albania (54%), România (51%), Bulgaria și Muntenegru (48% fiecare), Letonia (44%) și Serbia (40%).
În țările nordice și unele state din Europa Centrală, decalajul este mic: 6% în Islanda, 9% în Norvegia, 16% în Suedia, 19% în Danemarca și 15% în Austria.
În cele cinci mari economii europene, decalajul este moderat, apropiat de media zonei euro (31%): Italia și Germania (30%), Marea Britanie (33%), Franța și Spania (34%).
Studii superioare vs. educație scăzută: decalaj mai mare
În UE, diferența dintre venitul median anual al celor cu studii superioare și cei cu educație scăzută ajunge la 68%, față de 38% pentru comparația între educație înaltă și medie.
Între statele UE, decalajul variază de la 29% în Danemarca la 178% în Bulgaria. În rândul celor 36 de țări analizate, cele mai mici diferențe se înregistrează în Islanda (14%) și Norvegia (24%).
În șapte țări, absolvenții de universitate câștigă cel puțin de două ori mai mult decât cei cu educație scăzută: Bulgaria (+178%), România (+148%), Serbia (+114%), Turcia (+111%), Albania (+108%), Macedonia de Nord (+106%) și Muntenegru (+100%). Aceste țări se numără și printre cele cu cele mai mici salarii minime din Europa.
Diferența este sub 50% în opt țări: Islanda (14%), Norvegia (24%), Danemarca (29%), Finlanda (36%), Olanda (41%), Suedia și Slovenia (48% fiecare) și Austria (49%).
Țările cu venituri mici au decalaje mai mari
Corelația este moderată, dar țările cu venituri mai scăzute tind să aibă diferențe mai mari între veniturile celor cu educație scăzută și înaltă.
Printre țările cu cele mai mici venituri mediane pentru absolvenții de universitate se numără Albania (4.348 €), Macedonia de Nord (4.919 €), Muntenegru (6.429 €), Turcia (7.542 €), Serbia (8.598 €), Ungaria (11.580 €), Slovacia (11.752 €), România (12.463 €), Bulgaria (12.569 €) și Grecia (14.166 €).
De ce variază decalajul educație–venit?
Diferențele în sistemele fiscale și de transferuri joacă un rol esențial. Dr. Gabriel Zajur, expert social al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, a subliniat rolul „designului fiscal-beneficii” și a precizat că datele reflectă venitul după taxe și transferuri.
Raportul Education at a Glance 2024 al OECD arată că structura pieței muncii influențează puternic rezultatele: „Factori specifici fiecărei țări, precum forța sindicatelor, amploarea contractelor colective și calitatea mediului de lucru, joacă un rol semnificativ.”
Zajur a mai menționat importanța negocierilor colective, a standardelor minime puternice, a beneficiilor substanțiale și a politicilor active pe piața muncii în țările nordice, Olanda și Austria.
„Prima mică nu este un eșec al educației superioare; este un succes al modelului social”, a argumentat el.
În Germania, Austria și Elveția, sistemele duale de educație terțiară și formare profesională (VET) pot canaliza absolvenții cu educație medie către locuri de muncă productive și bine plătite.
„Veniturile celor cu educație medie cresc, reducând diferența față de absolvenții de facultate fără redistribuții masive”, a adăugat Zajur.
În țările unde absolvenții de universitate câștigă semnificativ mai mult, el a subliniat influența rețelelor de protecție socială mai slabe, diferențelor mari de productivitate între sectoare, gradului ridicat de informalitate și predominanței firmelor mici.
Ştiri video recomandate
