Apartenența la Uniunea Europeană se bucură de o aprobare puternică în noile state membre, în mare parte datorită beneficiilor economice pe care le aduce UE. Potrivit unei analize Euronews, dintre țările care au aderat după anul 2004, România a avut cea mai spectaculoasă creștere a PIB-ul pe cap de locuitor.
Aproape trei sferturi (74%) dintre cetățenii UE consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la blocul comunitar, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat la începutul anului 2025, acesta fiind cel mai mare scor înregistrat de când întrebarea a fost pusă pentru prima dată în 1983.
Respondenții au evidențiat creșterea economică (28%) și noile oportunități de angajare (26%) ca fiind principalele câștiguri ale țării lor în urma apartenenței la UE. Datele par să le susțină percepția publică.
PIB-ul pe cap de locuitor în Republica Cehă a crescut de la 45% din media UE în 2004 la 74% în 2024, de la 9.490 EUR la 29.940 EUR. În Lituania, acesta a crescut de la 26% la 68% în aceeași perioadă, de la 4.960 EUR la 27.350 EUR.
Stabilirea PIB-ului pe persoană în euro la 100 în 2004 pentru fiecare țară permite o comparație clară a modului în care au evoluat veniturile de atunci. O creștere la 120 indică faptul că prosperitatea medie este cu 20% mai mare decât în 2004; o scădere la 90 indică faptul că este cu 10% mai mică decât valoarea de referință.
Creștere de cinci ori a PIB-ul pe cap de locuitor în România și Bulgaria
În ultimii 20 de ani, din 2004 până în 2024, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor în UE a crescut cu 88%, indicele urcând de la 100 la 188 de puncte, creșterea economică în cele 13 noi state membre a cunoscut o creștere explozivă. România și Bulgaria au înregistrat cea mai puternică creștere, de 558%, respectiv 500%, iar indicele a ajuns la 600 în ambele țări.
În această perioadă, PIB-ul pe cap de locuitor în România a crescut vertiginos de la 2.820 EUR la 18.560 EUR, iar în Bulgaria de la 2.710 EUR la 16.260 EUR.
În ultimele două decenii s-au înregistrat tendințe de creștere la fel de impresionante și în statele baltice, PIB-ul pe cap de locuitor crescând cu 405% în Lituania, 336% în Letonia și 305% în Estonia.
Putere de cumpărare în creștere
Standardul puterii de cumpărare (SPC) oferă o perspectivă mai clară asupra creșterii economice a noilor state membre.
PIB-ul pe cap de locuitor în PCS în UE este indexat la 100. În 2004, România și Bulgaria au avut ambele cele mai mici scoruri, de 35 fiecare, sau cu 65% sub media UE. Dar, două decenii mai târziu, puterea de cumpărare a României s-a dublat, ajungând la 78, în timp ce în Bulgaria a crescut la 66.
Indicele a crescut de la 50 la 88 în Lituania, de la 45 la 71 în Letonia, de la 52 la 79 în Polonia și de la 56 la 79 în Estonia. Orice apropiere de media UE de 100 înseamnă că aceste țări recuperează standardul UE.
Creșteri mai modeste au fost înregistrate în Slovenia, de la 87 la 91, și în Republica Cehă, de la 81 la 91 în aceeași perioadă.
Comisia Europeană insistă că extinderea din 2004 „a adus o gamă largă de beneficii semnificative și o creștere economică impresionantă noilor membri și a UE în ansamblu”.
Cât de mari sunt economiile țărilor candidate la UE?
Nouă țări sunt în prezent candidate oficiale la aderarea la UE: țările din Balcanii de Vest, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, precum și Ucraina, Moldova, Georgia și Turcia, plus un potențial candidat, Kosovo.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în aprilie că o nouă rundă de aderări până în 2030 este „realistă”, Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru fiind în fruntea listei.
Măsurate în funcție de PIB, majoritatea acestor economii sunt relativ mici. În 2024, producția UE a totalizat 18 trilioane de euro, potrivit Eurostat.
Cele 10 țări care aspiră să adere au reușit 1,63 trilioane de euro, iar Turcia singură a realizat 1,25 trilioane de euro din această sumă. Dacă excludem Turcia, cele nouă țări care aspiră să adere au produs împreună doar 381 de miliarde de euro, mai puțin decât cele 392 de miliarde de euro ale Danemarcei.
Dacă excludem Turcia, Ucraina și Serbia, producția combinată a celorlalte șapte țări scade la 130 de miliarde de euro, mai mică decât cea a aproximativ două treimi din statele membre actuale ale UE.
Ştiri video recomandate
