Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a confirmat joi, la Antena 3 CNN, că premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CE despre o țintă de deficit de 8,4% pentru România anul acesta.
Comisara europeană a declarat că eforturile României de a-și reduce cheltuielile publice și de a limita deficitul sunt văzute și apreciate de Executivul european, dar avertizează că pericolul nu a trecut.
Este imperios ca România să rămână pe această traiectorie, să-și facă ordine în finanțele publice, să prioritizeze investițiile care mai sunt finanțate prin PNRR astfel încât ele să fie încheiate până în august 2026 și să găsească soluții prin fondurile clasice pentru realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare, în caz contrar țara noastră riscă să intre în procedura de suspendare a fondurilor UE.
Sabina Iosub, realizatoare Antena 3 CNN: Sunteți vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, așa că vă întreb direct: confirmați ținta de 8,4% deficit pentru România în urma discuțiilor ce au avut loc între partea română și Comisia Europeană?
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE: Au existat niște discuții care sunt într-o dinamică. Într-adevăr premierul Ilie Bolojan a avut întâlniri cu colegii mei din Comisie pe tema măsurilor luate pentru stabilizarea finanțelor, stabilizarea macro-economică a României. Pot să să vă spun că eforturile românilor, eforturile României, pentru această stabilizare sunt văzute, sunt apreciate și spun și eu că Guvernul face o treabă bună și premierul este apreciat pentru eforturile pe care le realizează, alături de membrii Guvernului.
Discuția a fost și pe deficit, dar și pe ținta de scădere a cheltuielilor publice, ambii parametri sunt importanți. Cifrele sunt acestea, evident, nu sunt în portofoliul meu. Dar, da, discuția a fost pe acest parametru de 8,4%, dar nu e atât de mult discuția legată de deficit, cât de un nivel maximal, care nu ar trebui depășit al cheltuielor publice ale statului român. România e pe un parcurs care este apreciat, dinamica este bună, eforturile trebuie să continue în acest sens așa încât anul să se închidă pe acești indicatori discutați cu colegii mei.
Sabina Iosub, realizatoare Antena 3 CNN: S-a reglat relația dintre România și Comisia Europeană? Întreb asta, deoarece, știm foarte bine, partea românească a încercat să ducă cu zăhărelul ani la rând Comisia Europeană și am ajuns în situația în care nu am mai fost crezuți. În acest moment, suntem crezuți, noi, România, de către Comisia Europeană?
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE: Eu pot să vă relatez doar cum se văd lucrurile în momentul de față, în anul 2025. Este o relație bazată pe respect, constructivă. Eforturile românilor sunt văzute, sunt apreciate. Nu este o situație ușoară cea prin care trece România, dar facem cu toții eforturi inclusiv pentru a găsi surse de finanțare pentru investițiile care trebuie să continue în România. În acest efort de stabilizare macro-economică, totuși investițiile trebuie să continue.
Oferim acest suport prin prisma fondurilor europene pe care le gestionăm, altele decât PNRR. Sunt investiții care au fost începute prin PNRR și nu pot fi încheiate până în august 2026. Am avut această discuție cu premierul Ilie Bolojan, de exemplu, pe tema infrastructurii sociale, medicale, spitale, care nu sunt suficient de mature ca să rămână în PNRR, căutăm soluții să folosim banii din Politica de coeziune, din Fondul social european pe care îl coordonez, ca să sprijinim România să poată să continue investițiile.
E o discuție similară și pe anumite tronsoane de autostradă care pot fi finanțate prin perspectiva Regulamentului SAFE, pe mobilitate duală. E un mod de lucru mai complex. E vorba și despre seriozitatea României în a-și rezolva această stabiilizare macro-economică, dar și despre sprijinul pe care Comisia Europeanî îl va continua pentru investiții cheie în Sănătate și Transporturi.”
Sabina Iosub, realizatoare Antena 3 CNN: La ce să se concentreze România mai departe în următoarele luni?
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE: Este esențială prioritizarea investițiilor din PNRR. Finalizarea acestor investiții până în august 2026 e fundamentală, nu există nicio prelungire pentru acestea, avem termen de depunere a cererilor de plată pentru aceste investiții 30 septembrie 2026 și cu asta se închide discuția. Tot ceea ce a rămas ca investiție în PNRR trebuie finalizat.
De asemenea, e important să avem o strategie de finanțare pentru investițiile care nu au putut rămâne în PNRR pentru că nu erau suficient de mature, găsite soluții din finanțare în politica de coeziune. Există o disponibilitate din parte Comisiei Europene de a sprijini România, de fi de acord cu România acolo unde e o justificare adecvată pentru a muta unele dintre investiții pe politica de coeziune.
E nevoie de un efort substanțial în continuare pentru a păstra traiectoria aceasta de stabilizare macro-economică, respectarea țintei de deficit pentru că fără a ne încadra în acești indicatori există în continuare un risc, pe care eu cred că România îl evită, dar există riscul de a ne uita către declanșarea unor proceduri de suspendare a fondurilor europene. Este esențial ca acest parcurs care ajustează cheltuilelile publice să fie menținut așa încât sănătatea finanțelor publice ale României să fie protejată.
Ştiri video recomandate
