Una e să suprataxezi motocicletele Harley-Davidson și whisky-ul, alta este să te îndrepți cu taxele spre Silicon Valley sau Wall Street. Uniunea Europeană ia în considerare deschiderea unui nou front de luptă în timp ce președintele SUA Donald Trump se pregătește să impună miercuri așa-numitele tarife reciproce tuturor partenerilor comerciali ai Americii, scrie Politico.
„Ziua Eliberării”, așa cum a numit-o Trump, va marca cea mai mare escaladare a războiului comercial pe care l-a lansat pentru prima dată împotriva Canadei, Mexicului și Chinei după inaugurarea sa din 20 ianuarie. Au urmat tarife universale pentru oțel și aluminiu și apoi pentru mașini - punând Comisia Europeană într-o poziție în care trebuie să apere interesele economice ale blocului de 27 de membri.
Bruxelles-ul a jucat până acum după regulile tradiționale ale războiului comercial, potrivind tarifele mai largi ale lui Trump asupra oțelului și aluminiului cu taxe echivalente pentru mărci americane emblematice precum Harley-Davidson. Răspunsul „tit-for-tat” este destinat să se potrivească în „oglindă” cu mișcările administrației – dar nu să escaladeze.
„America poate mânui bățul mai mare, dar Europa are o mulțime de pietre ascuțite de aruncat”
Acum, în timp ce Washingtonul amenință că va pedepsi în continuare UE, nu numai pentru tarifele sale existente, ci și pentru ceea ce vede ca fiind bariere netarifare, cum ar fi reglementările sale tehnologice, Bruxelles-ul se pregătește să mărească miza.
În țintirea serviciilor din SUA, Bruxelles-ul s-ar putea gândi la bănci de tip bulge-bracket precum JP Morgan sau Bank of America, sau jucători din tehnologie precum rețeaua socială X a lui Elon Musk, gigantul Google sau Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
„Cu siguranță nu excludem un răspuns mai mare, un răspuns mai bun și un răspuns și mai creativ prin servicii, privind drepturile de proprietate intelectuală”, a declarat reporterilor un înalt oficial al Uniunii Europene la mijlocul lunii martie.
„Toate aceste opțiuni sunt pe masă astăzi.”
UE este un exportator net de automobile, produse farmaceutice și alimente în SUA, dar este un importator net de servicii - și asta îi conferă mai multe pârghii într-o dispută comercială. (Luând împreună bunuri și servicii, comerțul transatlantic este în general echilibrat. UE se bucură de un excedent total de doar 50 de miliarde de dolari, sau aproximativ 3% din cele 1,7 trilioane de dolari din comerțul transatlantic anual.)
„Giantii tehnologici americani, industria financiară și companiile farmaceutice au rădăcini adânci în Europa. Dacă se merge prea departe, Bruxelles-ul ar putea strânge șuruburile: taxe digitale pe Silicon Valley, reglementare suplimentară pentru Wall Street sau taxe pe exporturile de produse farmaceutice din SUA”, a spus Tobias Gehrke, de la Consiliul European pentru Relații Externe.
„America poate mânui bățul mai mare, dar Europa are o mulțime de pietre ascuțite de aruncat”, spune acesta.
„Dacă Trump impune tarife reciproce, intrăm într-un joc cu totul nou”
În ringul războiului său comercial cu Trump, executivul UE a luptat până acum în aceeași categorie de greutate: lovitură pentru lovitură.
După ce Washington a impus tarife noi și mai largi la importurile de oțel și aluminiu la mijlocul lunii martie, Comisia este gata să răspundă. După consultări dificile cu guvernele și companiile UE, Bruxelles-ul ar trebui să propună liste de tarife în această săptămână.
„Dacă Trump impune tarife reciproce, intrăm într-un joc cu totul nou”, a spus un diplomat UE, sub rezerva anonimatului.
În funcție de jocul lui Trump, există două moduri în care Comisia ar putea apela la tarife.
În primul rând, utilizând reglementările existente pe care le-a construit în ultimii cinci ani, poate înăspri regulile care guvernează Big Tech; impozitarea marilor bănci americane; sau încetinirea eliberarării licențelor pentru a desfășura afaceri în UE.
„Când vezi poziționarea marilor companii americane de tehnologie în ultimele câteva luni, care sunt toate apropiate de Trump, ai impresia că fac lobby la Casa Albă împotriva Europei. De fapt, sunt extrem de vulnerabile la măsurile pe care UE le-ar putea lua”, a spus Yves Melin, de la firma de avocatură Cassidy Levy Kent.
Un exemplu în acest sens este Digital Markets Act al UE, care urmărește să reducă puterea jucătorilor dominanti din domeniul tehnologiei și să salveze concurența. Comisia urmează să decidă în această săptămână dacă Apple și Meta încalcă aceste reguli.
Dar este și o zonă în care Bruxelles-ul va fi precaut să aprindă focul.
„Problema cu partea digitală este că în momentul în care UE face asta, presiunea SUA asupra cadrului de reglementare chiar va crește”, a declarat Arnoud Willems, de la firma de avocatură King & Spalding.
Impozitarea tranzacțiilor financiare și a fluxurilor digitale sau impunerea unor tarife mai mari pentru companiile aeriene americane care aterizează pe aeroporturile europene sunt alte pârghii de care dispune UE, a adăugat el.
UE ar putea, de asemenea, să restricționeze accesul companiilor americane la contractele publice în cadrul noului său Instrument internațional de achiziții publice. Dacă Bruxelles-ul exclude firmele americane de energie sau de consultanță din contractele publice din UE, aceasta ar afecta o sursă majoră de venituri.
Soluția „nucleară” a UE
Ca ultimă soluție, UE poate folosi o opțiune „nucleară” – Instrumentul Anti-coerciție”. După cum sugerează și numele, ar permite un răspuns cu spectru larg, inclusiv direcționarea serviciilor, dacă Bruxelles-ul va concluziona că acțiunile SUA sunt excesive.
„Aceste lucruri sunt în principiu … posibile, de exemplu, în cadrul Instrumentului Anti-coerciție”, a spus înalt oficial al UE.
În decurs de șase luni, Comisia ar putea ajunge până la a renunța la X, compania lui Musk; să restrângă drepturile de proprietate intelectuală ale giganților tehnologici americani; sau să îi împiedice să investească în UE.
Într-un caz anti-coerciție „nu m-aș mira dacă primele victime ar fi industria tehnologică americană”, a spus Melin.
În timp ce executivul UE ar fi discutat când să folosească această opțiune nucleară, ar avea nevoie de sprijinul a 15 din cele 27 de țări membre pentru a decide dacă și cum să lovească.
„Multe state membre nu doresc să escaladeze prin declanșarea unui astfel de război”, a spus diplomatul UE citat de Politico.
Întreprinderile europene își fac, de asemenea, griji să meargă pe această cale.
„Economiile noastre sunt atât de legate... încât chiar dacă impuneți tarife sau orice altă măsură pe partea serviciilor, vă veți afecta propriul interes”, spun oficiali UE.
Și chiar dacă își arată disponibilitatea de a escalada, Bruxelles-ul speră să aducă Washingtonul la masa negocierilor. Comisarul comercial Maroš Šefčovič speră ca omologii săi din SUA să poată stabili o „fișă de termen” care stabilește un cadru pentru discuții – când va intra în vigoare următoarea rundă de tarife.
Acestea ar putea presupune scăderea taxelor, investiții în firme americane de apărare, stimularea achizițiilor de gaz natural lichefiat din SUA sau atenuarea unor reglementări.
„Nu vrem să trecem de la comerț la securitate. Probabil că nu vor să treacă de la comerț la tehnologie, nu?” a spus un înalt oficial dintr-o țară membră a UE.
„Adică, dacă ne luptăm, să avem măcar o foaie de parcurs clară”, a mai spus acesta.
