Antena 3 Campanii Romania la vot UDMR - organizaţie cu platformă culturală, care urmăreşte interesele comunităţii maghiare din România

UDMR - organizaţie cu platformă culturală, care urmăreşte interesele comunităţii maghiare din România

de Antena3.ro    |    22 Mai 2012   •   12:04
UDMR - organizaţie cu platformă culturală, care urmăreşte interesele comunităţii maghiare din România

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a fost înfiinţată la 25 decembrie 1989, după căderea regimului comunist condus de Ceauşescu, pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. Primul preşedinte a fost scriitorul Géza Domokos. Între 1993-2011 preşedinte al UDMR a fost Béla Markó, de profesie tot scriitor.

În 19 martie 1990, în contextul conflictului interetnic de la Târgu Mureș, sediul UDMR a fost deteriorat prin intermediul unor săteni veniţi la Târgu Mureş în mod organizat. Autorităţile au intervenit târziu, deşi sediul poliţiei se afla la câteva sute de metri de sediul UDMR. Între cei grav răniţi s-a aflat scriitorul András Sütő, unul din liderii comunităţii maghiare. Evenimentele tragice din martie 1990 au dus la tensionarea relaţiilor interetnice din Transilvania.

În anii 1996-2000 UDMR a făcut parte din guvernul CDR, apoi, între 2000-2004, a susţinut guvernarea PSD+PUR fără să fie prezent în coaliţie. Între 2004-2008 a fost la guvernare, iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi, după trecerea PD-L în opoziţie, a rămas în coaliţie cu PNL.

În urma alegerilor legislative din 2008 a trecut în opoziţie alături de PNL. După demiterea Guvernului Boc (PDL-PSD) în octombrie 2009, UDMR a intrat la guvernare alături de PDL şi a format Guvernul Boc, în funcţie din 23 decembrie 2009.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizaţie cu o platformă culturală, neînregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV), care desfăşoară activitate politică urmărind interesele maghiarilor români şi secuilor şi care participă la alegerile locale şi generale în virtutea articolului 62 al Constituţiei României şi în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992, care asimilieaza organizaţiile minorităţilor naţionale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral. UDMR are reprezentare parlamentară din 1990, iar europarlamentară din 2007 până în prezent.

La congresul UDMR desfăşurat în 26-27 februarie 2011 la Oradea au participat atât primul ministru Emil Boc, partener de coaliţie al UDMR, cât şi liderii celor două formaţiuni din opoziţie, Crin Antonescu (PNL) şi Victor Ponta (PSD).

UDMR este condusă de preşedintele Kelemen Hunor şi preşedintele politic Borbely Laszlo, secretarul general fiind Kovacs Peter.

În prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are în componenţă organizaţii teritoriale, platforme bazate pe ideologii diverse, respectiv organizaţii associate. Membrii asociaţi sunt grupări sociale, ştiinţifice, culturale, profesionale şi de tineret.

Funcţionarea Uniunii se bazează pe principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive şi de control.

Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două Congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor Unionali (C.R.U.), Consiliul Permanent al Uniunii (CPU), respectiv Prezidiul Uniunii (P.U.).

Organul de execuţie al Uniunii este Secretariatul General, responsabil cu implementarea hotărârilor adoptate de Congres, CRU, CPU, respectiv Prezidiul Uniunii. În acest scop  adoptă decizii conform propriilor atribuţii.  

Organele consultative ale Uniunii sunt: Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali (în continuare: C.C.P.T.), Consiliul Consultativ al Platformelor (în continuare: C.C.P.), respectiv Consiliul Primarilor şi Consilierilor Uniunii (în continuare C.P.C.U.).

Sarcina controlului cu privire la activitatea din cadrul UDMR revine Comisiei de Supraveghere a Statutului (în continuare C.S.S.U.), Comisiei de Cenzori (în continuare: C.C.U.) şi Comisiei de Etică şi de Disciplină a Uniunii (în continuare C.E.D.U.).

Respectând condiţiile post-aderării la UE, cel de al 8-lea Congres al Uniunii din luna martie 2007, a adoptat un nou statut al cărui scop principal a fost ca maghiarimea din România să devină o câştigătoare a procesului de integrare în UE. 

Congresul din luna februarie 2011 a adoptat un nou document în care Uniunea reformulează importanţa validării intereselor minorităţilor naţionale. Hotărârea cu titlul „Apărarea comunităţilor naţionale să fie o politică de nivel european!“ întăreşte, printre altele, ideea necesităţii reglementării juridice a statutului minorităţilor naţionale din cadrul Uniunii Europene, accentuează importanţa păstrării şi lărgirii drepturilor obţinute, respectiv declararea limbii maghiare ca limbă oficială la nivel regional şi introducerea reală a multilingvismului.

Uniunea Democrată Maghiară din România este membră a Partidului Popular European (PPE), al Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEV), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO).



×

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp

Parteneri
x close