Agricultura românească are nevoie de decizii strategice care să-i definească viitorul, într-un context internațional tot mai dificil, marcat de presiuni economice, competiție acerbă și schimbări climatice. Tratatul UE–Mercosur, provocările cu care se confruntă fermierii, respectarea standardelor și protejarea producției locale, noul buget european și riscul de subfinanțare a sectorului alimentar se numără printre temele discutate astăzi la conferința națională „Agricultura 2026: ieșirea din impas. De la producție agricolă la procesare și valoare adăugată”. Evenimentul este organizat de Antena 3 CNN, în cadrul platformei Income Magazine Corporate.
În cadrul conferinței, Călin Costinaș, Deputy CEO Profi, a atras atenția asupra modului în care este abordată competitivitatea în agricultură și în sectorul alimentar, subliniind că accentul este pus prea mult pe efecte și prea puțin pe cauze.
„Avem alte business-uri în același sector care mor. Ce facem? Îl omorâm pe domnul Popa pentru că este competitiv, ca să-i salvăm pe ceilalți care nu sunt competitivi? Sau ne uităm ce face bine domnul Popa și încercăm să implementăm și la ceilalți? Ne uităm prea mult la efect fără să vedem cauza. Nu ne uităm pe procese, ca să putem să rezolvăm problema de energie, problema de irigații, adică problemele care generează, până la urmă, o lipsă de eficiență”, a declarat Costinaș.
Acesta a comparat situația agriculturii românești cu modelul polonez, susținând că diferența de competitivitate vine din modul în care a fost finanțat sectorul.
„De ce polonezii sunt competitivi? Au finanțat în permanență produsul finit. Noi ne-am dus pe materie primă și am exportat. Tot timpul încercăm să găsim un alt dușman și nu ceea ce am făcut noi greșit. Cât timp nu vedem corect cauza, nu putem să o rezolvăm”, a mai spus el.
Călin Costinaș a avertizat și asupra riscurilor generate de acordul UE–Mercosur și de contextul regional, făcând o paralelă cu un fenomen natural devastator.
„De câte ori mă gândesc la Mercosur, îl văd ca un efect tsunami, dar nu valul care vine, ci apa care este primul semnal. Ucraina este lângă noi. Dacă nu ne dezmeticim cu ce trebuie să facem corect, în momentul în care se termină războiul vine valul tsunami”, a punctat Deputy CEO-ul Profi.
Tema sprijinirii producătorilor, în special a celor români, a fost abordată și de Tiberiu Dănețiu, membru în board și responsabil de Afaceri Instituționale la Auchan Retail România, care a venit cu date concrete privind presiunea costurilor din sector.
„În continuarea a ceea ce spunea domnul Costinaș, aș vrea să dau și eu două-trei cifre, pentru că ele reflectă opinia exprimată anterior. Ponderea cheltuielilor pentru alimente și băuturi nealcoolice în totalul bugetului gospodăriilor populației este de 25–27%. Inflația, în decembrie anul trecut, pe produse alimentare a fost de 7,8%, în timp ce la nealimentare și servicii a ajuns la 11%”, a explicat Dănețiu.
Potrivit acestuia, principalii factori care au contribuit la creșterea prețurilor în zona agroalimentară nu au fost comercianții, ci costurile indirecte.
„Contributorul principal la creșterea prețurilor în zona agroalimentară sunt celelalte costuri: energia, creșterea TVA indirect, dar și creșterea costurilor de producție, care s-au răsfrânt direct asupra producătorilor agroalimentari. Aceștia au fost forțați să crească prețurile de vânzare, iar efectul s-a propagat în economie”, a mai spus reprezentantul Auchan.
Tiberiu Dănețiu a subliniat că toate aceste evoluții au avut loc într-un context în care schema de plafonare a adaosului comercial era în vigoare.
„Vorbim despre un context izoperimetru și încercăm să tragem niște concluzii”, a concluzionat acesta.
Ştiri video recomandate
