Inundațiile devastatoare care au afectat România anul trecut, dar și cele 20 de cutremure înregistrate doar în această lună în zona Vrancea, arată că locuințele românilor sunt mai vulnerabile ca oricând. Specialiștii atrag atenția că prima linie de apărare începe cu asumarea responsabilității de a încheia polițe de asigurare, pentru a preveni un dezastru financiar.
În acest context, la Galați are loc astăzi conferința „Acasă în siguranță – Harta dinamică a zonelor de risc din România”, organizată de Antena 3 CNN, în colaborare cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
”Foarte multă suferință după retragerea apelor”
În cadrul evenimentului, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a adus în discuție drama umană trăită de sinistrații inundațiilor din 2023:
„Am văzut bătrâni care, la 80 și ceva de ani, abia s-au salvat din fața puhoaielor. Dar și foarte multă suferință după retragerea apelor. În case era un strat gros de podmol, de peste 1–2 metri. Cei de la ISU, niște oameni extraordinari, adevărați eroi – 1.500 de salvatori din toată țara – au stat 30 de zile și au scos nămolul din casele oamenilor. În ziua a doua, a treia, când începeau primele evaluări, oamenii realizau că toată agoniseala de o viață dispăruse. Mulți erau vârstnici, fără copii, și suferința era greu de descris în cuvinte.
La Slobozia Conachi, de exemplu, au fost câteva sute de polițe de asigurare active. În urma inundațiilor, oamenii au primit despăgubiri – 30.000, 40.000, chiar 100.000 de lei – la care s-au adăugat și 25.000 de lei din partea Guvernului. Dacă nu ți s-a dărâmat casa, cu 100.000 de lei îți poți reface interiorul și să ai un trai decent. Chiar se poate”, a spus Fotea.
”E important ca fiecare din noi să fim responsabili”
„Dacă mai multe locuințe ar fi fost acoperite de polițe de asigurare, poate că nici Guvernul, nici autoritățile locale nu ar fi cheltuit bani pentru a ajuta acele familii. Fondurile puteau fi direcționate către drumuri comunale, poduri, infrastructura care are nevoie de reabilitare. De aceea e important să fim fiecare dintre noi responsabili”, a mai punctat Adrian Ursu.
”Avem 550 de dezastre generate de fenomene meteo – cu 150 mai multe decât în 2023”
Situația este cu atât mai gravă cu cât fenomenele extreme sunt în creștere. Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat date recente din raportul Organizației Meteorologice Mondiale:
„Pe 15 aprilie 2025, Organizația Meteorologică Mondială a publicat raportul stării climei în 2024 pentru Europa, inclusiv România. Avem 550 de dezastre generate de fenomene meteo – cu 150 mai multe decât în 2023. Vorbim despre valuri de căldură, inundații, secetă, incendii de vegetație. Europa a avut cel mai cald an din istorie, iar România nu face excepție.”
La conferință participă autorități centrale și locale, printre care vicepremierul Marian Neacșu, reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Județean Galați, dar și primari din localitățile afectate de inundațiile din 2023. Toți au transmis același mesaj: asigurarea locuinței nu este o cheltuială, ci un act de responsabilitate.
