România este în plin proces de transformare a infrastructurii, iar marile proiecte de drumuri, căi ferate, aeroporturi și noi soluții de mobilitate pot schimba nu doar modul în care călătorim, ci și felul în care se dezvoltă economia și comunitățile.
Smart Urban Mobility a găzduit conferința „Driving the Future Forward”, care a adus la aceeași masă lideri din administrație, din business și din industria transporturilor, pentru a discuta despre investițiile care pot conecta mai bine regiunile României, despre finanțarea marilor proiecte după PNRR, dar și despre șansa țării noastre de a deveni un hub regional de transport și conectivitate.
Una dintre marile întrebări este dacă România va reuși să țină ritmul investițiilor și să asigure finanțarea necesară pentru proiectele de infrastructură, inclusiv prin negocierea următorului exercițiu bugetar al Uniunii Europene.
Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu, atrage atenția că situația este dificilă, în condițiile în care România are deja o supra-contractare consistentă, iar bugetele sunt limitate. În plus, crește semnificativ și nivelul cofinanțării pe care statul român trebuie să îl asigure.
„Este greu de răspuns la această întrebare, pentru că afli în același timp diferite răspunsuri, de la un optimism exacerbat, pe care câteodată nimeni nu-l crede, până la un pesimism extrem.
Este greu de stabilit, pentru că, într-adevăr, există o supra-contractare consistentă, bugetele sunt destul de limitate și ce este cel mai delicat pentru perioada următoare, în contextul deficitului bugetar pe care noi îl avem, este că acea cofinanțare pe care statul român a dat-o până acum și se limita undeva la 10-15% acum se va duce spre 40% și, dacă mai avem și corecții, poate să fie și mai mare de atât. Deci, această problemă este extrem de spinoasă”, a declarat Cristian Erbașu.
Potrivit acestuia, incertitudinile sunt legate și de viitorul buget al Uniunii Europene. Mai multe state membre susțin un buget european mai mare, însă există și poziții contrare din partea unor state care contribuie semnificativ la bugetul UE.
„Cei care se ocupă știu de acest lucru dar nu știu dacă au soluții. La nivelul Uniunii Europene se discută de 2.300 de miliarde. Însă cele 17 state care s-au coalizat și care își doresc un astfel de buget au contrapondere chiar pe Germania, care este principalul contributor la acest buget și care vrea undeva pe la jumătate acest buget. Prin urmare, cele 60 de miliarde pe care noi le așteptăm să vină din următorul exercițiu bugetar nu știm dacă vor fi 60, 50, 40 sau 30”, a explicat Cristian Erbașu.
România face parte din grupul celor 17 state care susțin un buget european mai consistent, iar negocierile de la nivelul Uniunii Europene vor fi esențiale pentru viitoarele investiții.
„Noi facem parte din cele 17 țări și probabil că e acolo o luptă la nivelul Uniunii Europene. Este adevărat că există niște finanțări limitate doar pe câteva proiecte prioritare. Acestea cred că, într-adevăr, vor reprezenta cele mai sigure proiecte de infrastructură în următorii ani”, a declarat Cristian Erbașu.
Printre acestea se numără proiectele legate de mobilitatea militară, unde există un interes strategic și unde finanțarea este considerată mai sigură în contextul actual.
