Cu peste 13,3 milioane de hectare de teren agricol și o contribuție cumulată de peste 10% la PIB, agricultura rămâne una dintre cele mai importante industrii ale României, însă continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, lipsa tehnologiilor moderne și vulnerabilitatea climatică, relatează Agerpres.
Agricultura continuă să contribuie cu aproximativ 4-5% la Produsul Intern Brut în 2025, iar dacă sunt incluse industria alimentară, procesarea și sectoarele conexe, aportul total depășește 10% din economia României, potrivit „Cartei Albe a agriculturii”, lansată recent de IMM România.
„Agricultura ocupă un loc central în economia României, reprezentând un sector strategic atât prin contribuţia sa la securitatea alimentară naţională, cât şi prin rolul său în dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale. Cu o tradiţie agricolă îndelungată şi resurse naturale semnificative, România dispune de peste 13,3 milioane de hectare de teren agricol, dintre care aproximativ 8,3 milioane de hectare sunt teren arabil, ceea ce o plasează pe locul al şaselea în Uniunea Europeană, după Franţa, Spania, Germania, Polonia şi Italia. În 2025, agricultura continuă să contribuie cu aproximativ 4-5% la Produsul Intern Brut (PIB), iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară, procesarea şi sectoarele conexe, contribuţia totală depăşeşte 10% din economia naţională”, precizează autorii studiului.
Conform documentului, între 18% și 20% din populația activă lucrează în agricultură – o pondere mult peste media UE, de aproximativ 4%. Autorii arată că acest lucru confirmă dependența mediului rural de activitățile agricole, dar indică și nevoia de creștere a productivității prin mecanizare, digitalizare și formare profesională.
Pe partea salarială, venitul mediu net din agricultură a fost de circa 3.931 de lei în 2024, o creștere față de ultimii ani, însă cu 20-25% sub media națională.
Valoarea totală a producției agricole a depășit 22 de miliarde de euro în 2023, potrivit Eurostat, menținând România pe locul 7 în UE după volumul economic generat. Cu toate acestea, productivitatea rămâne sub media europeană, din cauza fragmentării terenurilor, a folosirii reduse a tehnologiilor moderne și a vulnerabilității crescute la schimbările climatice.
România continuă să fie un exportator agricol major în regiune. Documentul arată că principalele produse exportate sunt grâul, porumbul și floarea-soarelui, care ajung în state din UE, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Industria alimentară contribuie tot mai mult la valoarea adăugată prin produse procesate competitive – uleiuri vegetale, vinuri, lactate.
Autorii subliniază și rolul politicilor europene.
„Politica agricolă naţională este strâns aliniată la Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, care oferă sprijin prin plăţi directe şi programe de dezvoltare rurală. Prin Planul Strategic PAC 2023-2027, România beneficiază de peste 15,8 miliarde de euro alocaţi pentru modernizarea fermelor, tranziţia către o agricultură verde şi digitalizată, formarea profesională şi sprijinirea tinerilor fermieri. La nivel naţional, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) continuă să joace un rol esenţial în finanţarea infrastructurii rurale, modernizarea exploataţiilor şi dezvoltarea antreprenoriatului agricol. Totuşi, birocraţia ridicată, întârzierile administrative şi complexitatea procesului de aplicare rămân obstacole importante pentru mulţi beneficiari, în special pentru fermele mici şi medii”, precizează aceștia.
Potrivit cercetării, agricultura românească traversează o tranziție structurală între modelul tradițional și cel modern, digital și competitiv. Printre provocările majore identificate se numără fragmentarea terenurilor, lipsa asocierii între fermieri, infrastructura rurală deficitară, accesul limitat la credite, efectele schimbărilor climatice și deficitul de competențe digitale.
Pe de altă parte, oportunitățile includ digitalizarea și mecanizarea fermelor, dezvoltarea agriculturii ecologice conform Pactului Verde European, valorificarea fondurilor europene, consolidarea piețelor locale și stimularea cooperativelor agricole.
„În 2025, agricultura României se defineşte printr-un potenţial agricol excepţional, dar şi printr-un set complex de provocări structurale. Deşi sectorul se confruntă cu vulnerabilităţi legate de climă, fragmentare şi accesul limitat la finanţare, direcţia generală este una de transformare şi profesionalizare. Prin investiţii în infrastructură, digitalizare şi formarea resursei umane, agricultura românească poate deveni un vector strategic al economiei naţionale, capabil să contribuie nu doar la creşterea PIB-ului, ci şi la revitalizarea zonelor rurale şi la consolidarea securităţii alimentare a României şi a Uniunii Europene”, mai arată aceeași analiză.
Cercetarea a fost realizată în 2024, pe baza unui chestionar aplicat unui număr de 439 de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii din toate regiunile țării. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole, oferind o bază solidă pentru concluzii și recomandări privind situația actuală din agricultură.
Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori și manageri din sectorul agricol – producție vegetală, zootehnie, servicii conexe și procesare. Distribuția geografică asigură acoperirea tuturor celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul local și diferențele structurale dintre zone.
Ştiri video recomandate
