Astfel, estimările Băncii Mondiale sunt acum mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%, potrivit Agerpres.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.
În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o scădere a economiei de 2,9% anul acesta, şi o creştere de 1,5% anul viitor, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 2,9% în 2022.
Banca Mondială a înrăutățit prognoza PIB-ului mondial: au crescut riscurile de stagflație din cauza războiului
Banca Mondială a înrăutățit prognoza PIB-ului global de la 4,1% la 2,9% din cauza războiului rus împotriva Ucrainei, care a crescut amenințarea stagflației economiei mondiale.
Acest lucru este discutat în raportul actualizat privind perspectivele economice globale de la Banca Mondială.
Războiul împotriva Ucrainei duce la prețuri mari la materiile prime, explică BM, exacerbează întreruperile aprovizionării, criza alimentară și sărăcia, incită la inflație, contribuie la deteriorarea condițiilor financiare, crește vulnerabilitatea financiară și crește incertitudinea politicilor.
Prognozele de creștere în țările în curs de dezvoltare în acest an au fost reduse de la 4,6% la 3,4% din cauza efectelor secundare negative ale invaziei ruse a Ucrainei. Analiştii spun că efectele războiului vor compensa orice beneficiu pe termen scurt pentru ţările exportatoare de mărfuri din creşterea preţurilor la energie.
De asemenea, nu se prognozează o redresare anul viitor, creșterea globală crescând doar marginal, până la 3% în 2023 (de la 3,2% în prognoza anterioară), deoarece factori precum prețurile ridicate ale mărfurilor și o politică monetară mai strictă continuă.
Banca Mondială subliniază că există multe riscuri pentru prognoza actuală - în special, referiri la „tensiuni geopolitice”, amenințarea tot mai mare de stagflație și instabilitate financiară, probleme de aprovizionare și înrăutățirea securității alimentare.
Inflația globală a crescut de la cel mai scăzut punct de la jumătatea anului 2020 din cauza unei redresări a cererii globale, a lipsei ofertei și a creșterii prețurilor la alimente și energie, în special după invazia Rusiei în Ucraina. Piețele se așteaptă ca inflația să atingă un vârf la jumătatea anului 2022, după care va încetini și va rămâne ridicată.
În același timp, creșterea economică se mișcă în direcția opusă: a scăzut brusc de la începutul anului și se așteaptă să rămână sub nivelul mediu al anilor 2010 până la sfârșitul deceniului.
„În lumina acestor evoluții, riscul de stagflație, o combinație de inflație ridicată și creștere lentă, a crescut”, a scris Banca Mondială.
Se observă că redresarea din stagflația din anii 1970 a impus o creștere bruscă a ratelor dobânzilor de către marile bănci centrale din economiile avansate pentru a încetini inflația, ceea ce a dus la recesiuni și o serie de crize financiare în economiile emergente.
Analiştii avertizează că astfel de ţări s-ar putea confrunta din nou cu probleme serioase din cauza vulnerabilităţilor financiare crescute şi a slăbirii fundamentelor de creştere.
În plus, conform Băncii Mondiale, consecințele negative ale războiului vor fi cele mai grave în Europa și Asia Centrală, unde, conform previziunilor, producția va scădea în acest an. Creșterea producției va încetini în toate celelalte regiuni, cu excepția Orientului Mijlociu și Africii de Nord, unde beneficiile prețurilor mai mari ale energiei pentru exportatori depășesc impactul negativ al acestor prețuri asupra economiilor altor țări din regiune.
Estimarea BM sugerează că creșterea indusă de război a prețurilor la energie ar putea reduce producția mondială cu 0,8% în doi ani.
