Deprecierea leului va continua până la decizia Curţii Constituţionale (CC), după care presiunea s-ar putea reduce în cazul unei hotărâri acceptate de clasa politică, dar într-un scenariu pesimist BNR nu ar putea împiedica o depreciere mai puternică, potrivit unei analize Capital Economics.
"Decizia Curţii Constituţionale a adăugat un nou strat de incertitudine la instabilitatea politică din România. Până la anunţarea unei decizii a Curţii în septembrie, încrederea investitorilor va fi, probabil, afectată în continuare. Nu sunt sigur cât de tare se va deprecia leul în urma anunţului. Banca Naţională a României are rezerve valutare relativ ridicate şi ar putea interveni pe pieţele valutare pentru a împiedica o prăbuşire a leului", a declarat pentru MEDIAFAX analistul Capital Economics William Jackson.
Având în vedere incertitudinea "enormă" din jurul evenimentelor din România, analistul propune mai multe scenarii.
Cel mai bun scenariu ar fi ca toate forţele politice să accepte decizia din septembrie a Curţii Constituţionale, situaţie în care presiunea asupra leului s-ar putea reduce spre sfârşitul anului. "În cel mai bun scenariu, verificarea listelor electorale de către Curtea Constituţională sporeşte credibilitatea deciziei finale (oricare ar fi aceasta), iar părţile implicate o acceptă. Această evoluţie nu pare complet nerealistă, întrucât România a mai trecut prin situaţii de instabilitate politică. În acest caz, încrederea (atât pe piaţa internă cât şi pe cea internaţională, n.r.) se va deteriora în continuare în următoarea lună, dar s-ar putea îmbunătăţi începând din septembrie. În consecinţă, leul şi randamentele obligaţiunilor s-ar afla sub o presiune mai redusă spre sfârşitul anului", se arată în analiza firmei britanice.
Cel mai negativ scenariu ar presupune noi tentative ale Guvernului de a-l înlătura pe preşedintele suspendat, Traian Băsescu, paralizia generală a luării deciziilor în România sau relaxarea unor ţinte din programul cu FMI pentru atragerea de sprijin popular şi ar fi urmat de o depreciere puternică a leului.
"În cel mai rău caz, evenimentele se desfăşoară într-un asemenea mod încât pun sub semnul întrebării programul României cu FMI şi UE, situaţie care ar determina probabil îngrijorarea puternică a investitorilor, ar duce la creşterea randamentelor obligaţiunilor, ar lovi încrederea consumatorilor şi mediului de afaceri, scăzând cheltuielile de consum. Într-un astfel de caz, nu sunt sigur că rezervele BNR ar fi suficiente pentru a împiedica o depreciere mai puternică a leului, iar banca centrală ar putea recurge la majorări defensive ale dobânzilor", declară Jackson.
