Banca Națională a României (BNR) a transmis luni că motivele care au dus la o creștere accelerată a inflației în ultimele luni sunt expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. De asemenea, BNR preconizează o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente.
În Minuta ședinței de politică monetară, BNR precizează că rata inflației a urcat în septembrie la 9,88%, de la 5,66% în iunie.
“S-a observat că efectele directe tranzitorii exercitate de cele două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de ieftinirea fructelor și legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ascensiunea în trimestrul III, mărindu-se la 8,1 la sută în septembrie 2025, de la 5,6 la sută în iunie, în condițiile creșterii substanțiale a dinamicii prețurilor pe segmentul serviciilor – până la un nivel de două cifre –, precum și pe cel al alimentelor procesate, și într-o mai mică măsură în cazul subcomponentei mărfurilor nealimentare”, au remarcat membrii Consiliului de administrație al BNR.
Aceștia spun că majorarea cotelor de TVA a fost transferată aproape integral asupra prețurilor de consum la finele trimestrului III, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelurilor crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
“Suplimentar, ascensiunea ratei anuale a inflației de bază a continuat să fie alimentată de dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și de mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, iar influențe adiționale au venit din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor”, au convenit membrii Consiliului.
Explicațiile BNR vin în contextul în care majorarea taxelor a produs un efect de bumerang. Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, așa că statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă.
De asemenea, românii se pregătesc pentru noi scumpiri în perioada următoare, atât la alimente, cât și la produse nealimentare.
Când vor începe prețurile să scadă
Evaluările BNR arată o nouă înrăutățire a perspectivei inflației în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă.
Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecției să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, față de valorile de 3,0% și 2,7% previzionate anterior pentru aceleași momente de referință, au semnalat membrii Consiliului.
“Responsabile de noua înrăutățire a perspectivei inflației sunt efectele directe tranzitorii peste așteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, care au antrenat creșteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât și la nivelul inflației de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condițiile date, acțiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar ușor dezinflaționistă pe orizontul apropiat de timp - în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili și prețuri administrate -, dar își va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaționiste directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea impozitelor indirecte.
Urcarea ratei anuale a inflației și cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat și superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și deviația amplă și prelungită de la intervalul țintei a dinamicii inflației din ultimii ani, precum și riscurile venite din evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu”, potrivit BNR.
Ştiri video recomandate
