Uniunea Europeană a cerut Chinei să restrângă în mod voluntar exporturile de mașini hibride, ca parte a unui acord menit să prevină un război comercial, în timp ce tensiunile dintre cele două părți cresc înaintea unor reuniuni decisive programate luna viitoare la Beijing, scrie Financial Times.
Constructorii auto europeni fac concedieri în masă, pe măsură ce modelele mai ieftine fabricate în China inundă piața, iar Bruxellesul vrea ca Beijingul să își tempereze industria, altfel riscă tarife mai mari, au declarat pentru FT trei persoane familiarizate cu situația.
„Dacă nu își vor limita ei exporturile către piața noastră, atunci o vom face noi”, a spus un oficial european. „Este vorba despre oprirea dezindustrializării. Trebuie să acționăm. Este vorba despre comerț gestionat”.
Bruxellesul caută un angajament din partea Beijingului de a restrânge vânzările de vehicule hibride fabricate în China la aproximativ 15% din piața UE, față de mai bine de o treime în prezent, au precizat sursele.
Oficialul a adăugat că Bruxellesul a propus și o serie de alte produse, printre care substanțe chimice, în cazul cărora dorește ca China să dea dovadă de reținere. Blocul comunitar ar vrea, de asemenea, ca China să cumpere mai multe exporturi europene, a spus oficialul.
În luna iunie, UE a stabilit termenul-limită de octombrie pentru „rezultate concrete” în reducerea deficitului comercial în creștere accelerată cu China, cele două părți creând forumul de Consultări privind Comerțul și Investițiile UE-China (TIC), pentru a încerca să rezolve problemele legate de accesul pe piață.
Deficitul comercial al UE cu China, de un miliard de euro pe zi, a „atins un punct critic”, a declarat, miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Al doilea șoc chinez... este deja aici”, a spus ea în discursul anual privind starea Uniunii.
„Să fiu clară: vom folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a reechilibra relația. Vorbele sunt bune. Dar faptele sunt mai bune”, a adăugat ea.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urma să discute joi cu ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, înaintea unei vizite la Beijing programate luna viitoare, a confirmat un purtător de cuvânt.
Una dintre persoanele familiarizate cu poziția UE a spus că, sugerând Chinei să își limiteze voluntar exporturile, blocul comunitar speră să repete tipul de acord încheiat cu Japonia în 1986, când Tokyo a acceptat să impună restricții la exportul de vehicule japoneze – o politică menținută până în 1999.
Aceasta a încurajat companii japoneze precum Toyota și Nissan să investească în UE sau să colaboreze cu producători locali.
Astfel de restricții și chiar controale ale prețurilor erau mai frecvente înainte ca globalizarea să se accelereze în anii 2000, odată cu intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului.
O persoană familiarizată cu subiectul a declarat că presiunea asupra UE de a lua noi măsuri este acum „uriașă”, importurile chineze de mașini hibride în blocul comunitar atingând un maxim în al doilea trimestru.
În octombrie 2024, Bruxellesul a impus tarife antisubvenție de până la 45% pentru mașinile electrice chinezești, ceea ce a determinat Beijingul să răspundă cu taxe la exporturile UE de coniac, carne și produse lactate.
Însă, în timp ce importurile de vehicule electrice cu baterii au crescut ulterior ușor, importurile de mașini hibride chinezești – care plătesc doar un tarif UE fix de 10% - au explodat. Importurile de hibride au crescut de peste zece ori, de la 3.800 de vehicule în octombrie 2024 la 50.000 în iulie 2026, în timp ce prețurile medii au scăzut.
Companii precum VW cer taxe la fel de punitive și pentru mașinile hibride din import.
Comisia speră că Beijingul va accepta restricții voluntare, ceea ce i-ar confirma decizia de a căuta o soluție negociată. Dar în cele mai mari două economii ale Europei, Germania și Franța, se conturează un consens pentru măsuri mai ferme împotriva Chinei, după ani de dezbinare pe această temă.
Šefčovič a declarat miercuri că își dorește „rezultate pozitive” în privința reechilibrării comerțului până la momentul plecării sale în China, așteptată în a doua săptămână din octombrie.
Industrii precum cea chimică, auto și siderurgică avertizează că se află la un punct critic, în fața concurenței chineze acerbe.
Beijingul a pus în aplicare o serie de politici „Made in China” pentru a-și impulsiona produsele autohtone și a-și îmbunătăți capacitatea tehnologică. Beijingul neagă că ar folosi subvenții, susținând că prețurile sale competitive sunt rezultatul eficienței companiilor sale.
China face presiuni ca statele UE să renunțe la controalele la export și la sancțiunile împotriva companiilor chineze, ca parte a negocierilor.
Ministerul chinez de externe nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta. Comisia a refuzat să comenteze.
