Noua lege a pensiilor, care prevede recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată începând cu 1 septembrie, ia în considerare la stabilirea vechimii în muncă trei aspecte, extrem de importante.
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a explicat că în calculul pensiei sunt luate în considerare trei aspecte: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive, care sunt exact perioadele asimilate vechimii, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii.
Perioadele necontributive sunt perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Puncte pentru perioada de contributivitate
Pentru perioada de contributivitate, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare, valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
Puncte pentru perioada de necontributivitate
Perioada de necontributivitate este perioada care se consideră vechime în muncă fără să se fi plătit contribuția la sistemul de pensii și este formată din perioadele asimilate, adică perioada în care persoana a efectuat stagiul militar sau a urmat cursuri de zi ale unei facultăți sau masterat recunoscute de statul român sau a fost în șomaj.
Tot aici se încadrează şi perioadele de concediu de creștere a copilului de până în doi ani sau concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de acciodent de muncă sau boli profesionale.
"Pentru aceste perioade asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi și șomajul, etc -, pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte", a declarat şeful Casei de pensii, Daniel Baciu.
Astfel, o persoană care a efectuat stagiul militar de şase luni, facultatea de cinci ani și a fost în șomaj şase luni va primi un punctaj de 1,5, potrivit adevarul.ro.
Punctele de stabilitate sau puncte bonus
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia, inclusiv cele aferente perioadelor de necontributivitate, și a numărului de puncte de stabilitate.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
- 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani. Exemplu: între 25 și 30 de ani se acordă 2,5 puncte;
- 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani. Exemplu: între 30 și 35 de ani se acordă 3,75 puncte;
- 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
Vezi şi: Pensionarii români care vor primi peste 1.000 de lei în plus la pensie, din ianuarie 2024
Cum află românii când se pot pensiona
Când mă pot pensiona - este o întrebare care îi interesează pe mulţi români, fie că încă lucrează şi urmează să iasă la pensie, fie că deja s-au pensionat, dar anticipat.
Acum puteţi afla în mai puţin de un minut data la care vă puteţi pensiona, fie că e vorba de pensie anticipată, pensie anticipată parţial sau pensie pentru limita de vârstă.
Tot ce aveţi de făcut este să intraţi pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, să vă completaţi data naşterii şi sexul, apoi aflaţi data pensionării (Explicaţii în Galeria foto).
