In ce stadiu se afla vanzarea pachetului majoritar la A & D Pharma?
Nu este demarat niciun fel de proces formal. Dupa momentul delistarii au fost cateva companii, fonduri de investitii care au venit sa intrebe care este situatia si sa isi arate potentialul interes. Dar discutiile au fost, repet, la nivel de “Buna ziua!”, o discutie de genul cine suntem noi, cine sunteti voi.
Nu suntem intr-un punct in care sa putem spune ca avem ceva semnificativ sau avansat.
In niciun caz, deci nu se pune problema de vanzare a grupului pana la sfarsitul anului?
Nu vad o asemenea evolutie. Dar daca vine unul maine cu o suma pe care nu o putem numara, atunci discutam, dar nu suntem in nicio discutie avansata semnificativ cu cineva.
Nu vad o asemenea evolutie. Dar daca vine unul maine cu o suma pe care nu o putem numara, atunci discutam, dar nu suntem in nicio discutie avansata semnificativ cu cineva.
Cand credeti ca grupul A & D Pharma va finaliza preluarile de farmacii de pe piata? Care este bugetul alocat pentru acest gen de achizitii? Care sunt tintele?
Raspunsul este oricand gasim ceva suficient de atractiv. Nu avem un buget neaparat alocat. Strategic, Sensiblu vrea si trebuie sa se extinda. Vrea pentru ca este normal sa isi consolideze pozitia in piata, sunt jucatori care au crescut si nu vrem in niciun caz sa pierdem din acest punct de vedere fotoliul de lider. Iar asta ne forteaza nitel. Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca in extinderea pe farmacii au fost si situatii care s-au datorat faptului ca unele farmacii aveau dificultati financiare majore fiind client ai Mediplus. Si a fost o asa preluare la categoria “exercitii impuse”.
Pentru ca decat sa lasam un client sa moara ingropat in bani datorati si sa nu mai vedem nimic macar am revitalizat farmacia respectiva. Am platit datoriile catre altii si am pus farmacia pe harta Sensiblu. Si, bineinteles, si dezvoltarile in incercarea de a gasi farmacii interesante , am gasit niste tinte si am cumparat cum este cazul si PharmaPlanet. Nu avem un plan neaparat sa cumparam lanturi sau sa cumparam farmacii independente. Ceea ce vrem noi este sa ne dezvoltam si sa fim lider la o diferenta in fata comparativ cu oricine altcineva exista in piata si din punctul asta de vedere ne uitam la orice oportunitati.
Oportunitati poate sa insemne sa gasim un lant de 100 de farmacii de vanzare, dar, bineinteles, ca acestea sunt deal-uri care apar foarte rar si sunt destul de complicat de realizat pentru ca inseamna si organizarea unor finantari semnificative, ceea ce in ziua de azi nu este cel mai usor lucru de realizat.
Bancile din Romania sunt sucursale a unor banci de afara despre care toata lumea tipa ca au dificultati. Sau repet, bucata cu bucata.
Noi ne dezvoltam si in supermarketuri, in Kaufland si in Real sunt “mostenite” de la PharmaPlanet.
Cand spuneti bucata cu bucata, va referiti si la constructia organica si la achizitii?
Da. Ne referim si la constructia de locatii noi sau achizitia de farmacii, achizitia de licente. Nu ne-am dat la o parte sa ne dezvoltam si am pus multe farmacii pe harta anul asta din categoria una cate una.
Care sunt criteriile de eligibilitate astfel ca farmaciile sa ajunga pe radarul A & D Pharma. Vorbim de o medie minima de vanzari ca locatie sau ce alti factori conduc la acest interes din partea dvs.?
Cand vorbim de achizitii normale si nu de “distressed assets”, cum le numim noi pe cel care sunt cu probleme si cautam sa nu ne moara noua in brate, trebuie sa aiba o performanta rezonabila spre buna.
Ce inseamna o performanta rezonabila?
Nu am o definitie si o sa va spun de ce. Vanzarea intr-o farmacie din Bucuresti trebuie sa fie dubla fata de cea din Vaslui pentru ca este cu totul alt potential. Trebuie sa fie farmacii care sa nu fie foarte departe de ceea ce realizeaza pe medie farmaciile Sensiblu situate in zona respectiva. Este evident ca noi vrem sa le crestem, dar nu poti sa faci din tantar armasar.
Pe de alta parte, conteaza si zonele unde se afla farmaciile pentru ca evident, daca am de exemplu la Ploiesti 14 farmacii …va dau un exemplu, nu stiu daca avem 14.. sigur ca la Ploiesti nu mai vrem farmacii, in schimb sunt atatea orase in tara, inclusiv orase de dimensiune mica si medie, in care ar trebui categoric sa avem macar o farmacie.
Puteti sa imi dati exemple aici ce aveti in tinta?
Orice oras in care nu avem farmacii sau avem doua sau trei sunt tinta. Nu se pot deschide farmacii, trebuie sa cumparam licenta.
In orasele mici, licentele sunt foarte putine. Deci realmente, daca vreau sa am o farmacie la Tecuci s-ar putea sa stau cinci ani. Sunt cinci farmacii in Tecuci si nimeni nu vrea sa vanda licenta. Deci deocamdata prin sistemul dezvoltare prin achizitii, deschidere inseamna achizitie macar de licenta, daca nu si a unui business déjà existent. Si acolo, daca gasesti, daca nu, astazi nu ai nici o cale sa deschizi in orase unde numarul maxim de farmacii a fost atins.In 2013, cand se va liberaliza piata, cel putin asta spune legea, discutia s-ar putea sa se poarte diferit. In momentul acela poate decidem sa deschidem farmacii greenfield, ne alegem unde vrem sa deschidem pentru ca in acel moment nu va mai fi o problema gasirea unei licente, dar deschiderea unei farmacii greenfield (de la zero - n.r.) nu este foarte usor atata vreme cat esti intr-o zona in care nu stii foarte bine cum se misca lucrurile: care este vadul, ce face concurenta in zona respectiva. In orasele mici, concurenta este foarte ridicata si au un numar mare de clienti, chiar daca vii tu acolo cu Sensiblu lumea nu o sa sara gramada la tine.
Multi pacienti sunt fideli farmaciilor cu care lucreaza, dar ideea este ca nici deschiderea unor greenfielduri nu este o chestie extrem de simpla daca ma apuc sa deschid, dar categoric va deveni o optiune si sunt sigur ca nu va fi doar o optiune ci o vom si aplica. In ce masura ramane sa vedem.
Deschiderea unei farmacii de la zero inseamna in principiu sa astepti doi ani de zile pana la momentul in care farmacia respectiva atinge un prag de vanzari care sa iti permita sa se autosustina. Nu este un exercitiu atat de usor. Da, un break even (iese de pe pierdere - n.r.) operational. In 24 de luni, o farmacie condusa bine care pleaca de la zero ajunge sa fie pe break even operational. Intre un an si jumatate si doi ani.
Asta este experienta noastra.
Este ceea ce credem noi ca este realizabil. Chiar si atunci cand poti sa faci farmacii de la zero, ceea ce azi nu se poate face, trebuie sa pui in balanta ca achizitia unei farmacii existente poate sa reprezinte o alternativa mai viabila sau economic mai atractiva; scurteaza perioada de timp in care devine profitabila. Este o farmacie matura, iar tu introduci niste instrumente prin care sa mai cresti niste vanzari, sa iti iei niste indicatori de performanta operationala. Dar esentialmente se presupune ca ai luat ceva care merge.
Daca vorbim de cumpararea unor farmacii care sunt cu adevarat sub spectrul falimentului, acolo vorbim de cu totul alta discutie. Realmente, le cumparam ca sa nu pierdem bani si sa salvam o licenta pe care eventual sa putem s-o relocam. Este clar ca o farmacie care nu s-a descurcat intr-un loc nu se va descurca daca o cumparam, nu avem noi o reteta prin care sa inventam pacienti.
Ce venituri a obtinut A & D Pharma in primele 6 luni?
Sunt dinamici foarte diferite si o sa va spun de ce. Noi lucram in mai multe tari, si chiar si in Romania sunt dinamici foarte diferite. Daca vorbim de Romania, pe wholesale (distributie – n.r.) am avut crestere, pe Sensiblu in cifra de afaceri am avut scadere. Am avut o reglementare foarte semnificativa, care a determinat de la 1 aprilie mutarea tuturor eliberarilor de produse de oncologie injectabila din farmacii in spitale. Pana atunci se vindeau in farmacie, acum se elibereaza in spital. Pentru o farmacie, aceasta categorie era peste 10% din businessul ei. Dintr-o data mi-ai taiat 10% pe care nu ai cum sa il recuperezi foarte usor.
Piata nu a crescut, in opinia mea, cel mult low single digit (o crestere usoara de cateva procente – n.r.). Foarte jos. Ce vedem noi pe raportarile Cegedim, sunt lucruri amestecate, si exporturi paralele, adica noi vedem o crestere care dupa parerea mea in consumul de medicamente pentru pacienti romani nu este atat de reprezentativa. Sigur, cresterea pietei este sub ce raporteaza Cegedim, cresterea pietei reale fiind aici consumul pacientilor romani. Eu o vad ca pe o piata aproape flat (crestere zero – n.r.) anul acesta. La Sensiblu, cifra de afaceri a scazut fata de inceputul anului.
Dar la nivel de grup?
A crescut wholesale-ul ca si cifra de afaceri, el avand o pondere mai mare si acesta a crescut pana la vreo 600 de mil. euro. Dar vorbim de un fenomen de tragere in jos din partea Sensiblu. Ca sa ne intelegem. Vorbim de doua efecte de pierdere: de extragerea oncologiei injectabile, de asemenea, piata a avut niste probleme in trimestrul II cand s-a certat Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu medicii, cand s-au prescris mai putine retete. In trimestrul III, s-a introdus substitutia generica pe lista C2, pe lista programelor nationale si asta din nou inseamna o scadere de cifra de afaceri pentru farmacii pentru ca practic se stimuleaza vanzarea produselor generice mai ieftine ceea ce este un lucru sanatos din punctul meu de vedere.
Farmacia este tentata sa vanda produsul generic pentru ca produsul scump este platit din buzunar de catre pacient si nu are cu ce, statistic.
Si asta inseamna ca produsele scumpe care se vindeau pe lista C2, unde nu exista aceasta substitutie, au disparut si implicit, vindem pentru aceiasi pacienti generice acolo unde existau generice, asta inseamna ca am pierdut cifra de afaceri. Oricum, suntem pe crestere, dar nu vreau sa va dau un procent. La Sensiblu si farmaciile in general, au avut scadere.
Pe consolidate, intre distributie si retail la noi este o dependenta foarte mare. Distributia noastra vinde cam 70% din ce cumpara Sensiblu.
Grupul A & D Pharma este pe profit net in acest moment? Sau pe pierdere?
Categoric pe profit. In ultimii ani, cu exceptia lui 2007 cand nu mai stiu daca eram pe profit net in standard IFRS (standardele internationale de raportare financiara - n.r.), am fost pe profit in fiecare an. Cu toate ca profitabilitatea farmaciilor a suferit foarte mult. Dupa aprilie si septembrie, este urat.
Toata lumea spune ca apar farmacii pentru ca le vad in centru. In 2011, nu a aparut nici o farmacie noua pentru ca ar fi ilegal. Am mutat locatii din alte zone spre centru ca sa le crestem vizibilitatea si astfel vanzarile.
Au fost in ultimii doi ani de zile, 605 falimente de farmacii, dar nu s-a creat niciuna pentru ca nu exista baza legala sa creezi farmacii.
Nu se mai pot emite licente cum se putea inainte, iar pe exceptie nu se mai poate face nimic. Asta le spun la toti: nu va uitati ca vedeti mai multe, ci vedeti mai multe aici (nr. - in centru) unde le vedeti, dar mergeti in alta parte si o sa vedeti ca nu mai sunt.
“Mirajul” aparent al farmaciei, o afacere frumoasa si profitabila, este déjà un subiect de legenda, este un mit urban. Nu are nici o legatura cu realitatea.
Astazi ca sa reusesti sa tii o farmacie pe linia de plutire este o performanta, mediul este extrem de dificil. Pentru ca practic s-au scos din farmacie si parti de business, care mai asigurau niste vanzari de produse scumpe, chiar daca aveau marje mici, dar totusi la niste valori mari se adunau. Astazi, este chiar dificil sa stai cu farmaciile pe plus.
La Sensiblu, a scazut cifra si asta din cauza problemelor de piata. La Mediplus, a crescut.
Dar in termeni de profit, discutam de profit in cazul atat al farmaciilor, cat si al distributiei?
La farmacii cred ca da, dar ultimele luni nu arata bine deloc. Cand cumulam tot anul probabil o sa fim pe plus pentru ca am avut inceputul de an. Incepe sa fie foarte dificil sa tinem farmaciile pe plus.
Cum afecteaza businessul companiei si piata taxa clawback? Cum comentati acest impact?
Deocamdata, nu avem o taxa clawback clar aplicabila. Asteptam sa treaca prin Parlament aceasta taxa, la Senat s-au acceptat doua propuneri de amendamente substantiale. Cel mai important dintre ele este ca se limiteaza, si déjà discutam de alt lucru, pentru ca ideea Guvernului era ca nu se plafoneaza. Oricat este consumul mai mare decat bugetul, se dau banii inapoi. Deci, nu avem inca o forma finala. Chiar trecerea prin Senat indica lucrul acesta. Este o varianta noua care este propusa spre analiza de catre FMI si Comisia Europeana, care vor sa combine un pic … sa plateasca firmele farmaceutice pe de o parte pentru cresterea globala a pietei, dar pe de alta parte, si in mod special, fiecare pentru cresterea ei. Actuala forma, daca s-ar aplica asa cum a fost emisa de catre Guvern, ar recupera de la companiile farmaceutice tot deficitul fata de buget proportional cu valoarea vanzarilor fiecaruia. Daca unul creste si altul scade, nu are nici o importanta. Cel care creste, genereaza o crestere de piata si o crestere a deficitului si el plateste proportional cu vanzarile, si nu cu cresterea. Daca tot scazi si unul singur creste, cel care creste are de castigat. Propunerea FMI si a Comisiei Europene, luati-l in calculpe cel care creste, dar vom vedea daca intra in analiza factorilor de raspundere, daca va fi propusa de catre Guvern. Ei ziceau sa incerce sa fie aplicata de la 1 ianuarie 2012.
Sa nu uitam ca deocamdata avem o taxa clawback in vigoare de 2 ani de zile, care s-a transformat in lege de un an de zile si din care nu s-a incasat aproape nimic. Si in consecinta daca ar fi sa ne uitam la ce s-a intamplat in trecut pentru ca iata pentru o chestiune déjà clar stipulata nu s-au recuperat banii.
Intr-o formula agresiva, in care companiile farma vor trebui sa plateasca un procent semnificativ din venituri/vanzari, aceasta taxa poate fi cu adevarat periculoasa pentru pacienti si pentru industrie. Pentru ca va conduce clar la decizia de a retrage produse din piata care nu au suficienta marja. De exemplu, daca platesc taxa clawback 20%, tot ce este sub 35% marja afara, pentru ca nu mai ramane cu nimic.
Taxa clawback este insa un lucru bun si aplicata intr-un mod inteligent care sa nu duca nivelul platii peste niste praguri de acceptabilitate, este o taxa care totusi este rezonabila, producatorii sunt si ei de acord cu ea atata tip cat este predictibila si nu creeaza riscul ca sa le dea peste cap businessul printr-o valoare foarte mare, si atunci este este o taxa prin colectarea careia se poate stabiliza bugetul alocabil altora.
Este un lucru bun, dar trebuie sa fim atenti ca orice lucru bun se poate face prost. Daca se va face prost, putem sa avem probleme serioase.
Cu ce obiective construiti bugetul companiei pentru 2012?
Ar trebui sa inregistram o crestere a vanzarilor. Intotdeauna am crescut cu double digit (doua cifre – n.r.). Deci, putem sa plecam de la premisa ca vom creste cu double digit. Prea mare double digit nu prea avem de unde in piata care se anunta, macar ca tinta nu putem sa ne propunem putin. Suntem totusi liderul, si aici, overall (per ansamblu) trebuie sa ne pastram pozitia si asa trebuie sa crestem semnificativ. Adica minim 10%. Vom creste, si asta este valabil nu doar pentru Romania, ci si pentru celelalte piete unde activam cu marketing & sales.
In termeni de profit, cresterea de double digit pe vanzari, in conditiile cum arata lucrurile astazi, va insemna cel mult o crestere single digit (de o cifra – n.r.) sau mentinerea nivelului de profitabilitate. Speram sa fie o usoara crestere si aici, insa nu in linie cu vanzarile.
Anul viitor arata mai prost decat arata acum, deci este clar ca profitabilitatea a fost afectata semnificativ in retailul farmaceutic (farmacii – n.r.). Iar taxa clawback, indiferent cat de mica sau de mare va fi, ne va afecta si in relatia cu furnizorii si vom pierde si de acolo niste resurse. Businessul asta este clar sub o presiune semnificativa in zona profitabilitatii.
La ce curs de schimb va asteptati anul viitor?
Noi bugetam in lei pentru ca tot ce inseamna la noi businessul mare – wholesale (distributia - n.r.) si retailul farmaceutic sunt in lei pentru ca preturile si piata sunt calibrate in lei. Preturile sunt calculate la cursul de schimb de la 1 octombrie cand se ia in calcul pentru bugetul statului. Preturile la medicamente vor fi calculate in lei, si ele vor fi fixe indiferent cum variaza cursul. Intr-adevar, avem o componenta in euro in tarile celelalte, insa nu inseamna extrem de mult. Insa eu ma astept ca acest curs sa nu varieze foarte mult pentru ca, din cate am inteles eu, este una dintre prioritatile macroeconomice ale autoritatilor si ale Bancii Nationale a Romaniei.
Daca ar exploda cursul, este clar ca vom avea probleme serioase in economie – inflatie si toate celelalte efecte.
Daca se bugeteaza crestere economica, nu vad de ce am avea motive sa vedem un curs semnificativ crescut si in plus, avem acordul cu FMI. Eu cred ca sunt destule elemente pe care sa ne putem baza o stabilitate economica rezonabila.
In acest turmoil (agitatie – n.r.) din jurul nostru, evident ca nu suntem imuni, dar totusi cred ca stam un pic mai bine decat altii.
Ce va asteptati sa vedeti in 2012 pe piata farma? Ce trenduri, ce miscari, ce vom vedea pe piata anul viitor?
Vom asista la dificultati foarte mari cu care se vor confrunta farmaciile. Au primit déjà lovituri anul acesta, iar daca taxa clawback va avea un efect de restrangere asupra resurselor pe care producatorii le folosesc ca sa ajunga in farmacie, cred ca vor fi probleme mai mari. Vad dificultati serioase pentru farmaciile independente. Aici nu ma refer la acele farmacii mari, care exista in fiecare oras si care vand mai bine decat oricare farmacie de retea. In nici un oras nu vinde cel mai bine o farmacie Sensiblu sau o farmacie de retea. Acelea sunt de obicei cam doua – trei, sunt bine asezate si au pacienti oriunde si in Bucuresti si in afara.
Celelalte farmacii independente insa se vor afla sub o presiune foarte mare a profitabilitatii. Ca sa nu acumuleze pierderi sub presiunea termenelor de plata pentru ca si distribuitorii au o limita pana la care totusi pot sa se intinda.
In ceea ce priveste distributia, categoric vor fi si probleme de profitabilitate pentru ca nu poate sa nu ne afecteze. Farmaciile care mor ne afecteaza pentru ca provizionam datorii pe un an. Am ajuns sa provizionam cate un procent din cifra de afaceri ceea ce este enorm pentru ca nu ai niciun mecanism prin care sa te protejezi de falimentul unei farmacii. Daca am lua banii la 30 de zile, moare farmacia, iar noi pierderm bani pentru acele 30 de zile, dar noi finantam farmacia cu aproape un an de zile. Timp de un an de zile, oricand se intampla ceva si n-am putut sa anticipam asta, moare iar noi avem de recuperate o suma importanta.
Deci, din acest punct de vedere, farmaciile consuma o groaza de bani de la noi.
Din acest punct de vedere, challenge-ul distributiei va fi o gestiune cat mai corecta a clientilor astfel sa nu isi asume riscuri foarte mari de neincasare de la clienti care nu vor mai putea sa isi sustina businessul.
Cat de intins estimati ca va fi fenomenul falimentului de farmacii anul viitor?
Eu cred ca jumatate din farmaciile independente din Romania au dificultati semnificative si au acumulat pierderi. Multe farmacii independente au pierderi acumulate si de unde sa vina cu profituri cu care sa le compenseze nu prea vad la cum arata lucrurile acum. Riscurile sa apara falimente noi sunt crescute fata de ce a fost pana acum.
Ce masuri ar trebui luate acum de catre autoritati in piata farma?
In primul rand, sa se asigure ca finantarea sistemului este adecvata. Trebuie sa gaseasca solutii pentru anul viitor si pentru anii care urmeaza. Deja, ministerul sanatatii este printre putinele ministere care primeste bani in plus la anul. Dar aici, ma refer strict la medicamente. Ar trebui sa se gaseasca solutii ca aceste cresteri sa apara. Romania este in continuare la un nivel minim de alocare din PIB. Alocam 3,5 – 3,6% din PIB, iar dupa rectificarile bugetare ajungem la 4%. Or in afara de Bulgaria, nici o tara nu are sub 6% in Uniunea Europeana.
Trebuie incet incet sa marim aceasta cota, nu spun sa fim la nivelul Germaniei sau Frantei, care au 8 – 10% din PIB pentru sanatate alocat.
Al doilea aspect este ca speram sa vedem in continuare aplicarea de masuri care sa permita cresterea eficientei banilor cheltuiti in sanatate pentru ca la sfarsitul zilei poti sa pui oricati bani ar fi, dar daca ii cheltuiesti prost tot nu vor fi suficienti. Aici ma gandesc la cateva lucruri, parerea mea este ca trebuie imbunatatit nivelul de eficienta al cheltuielile spitalelor. S-au facut niste restructurari pana acum, mai este loc.
De asemenea, asteptam sa vedem cardul de asigurat, reteta electronica, care vor permite o securizare mult mai buna a tuturor elementelor ce genereaza cheltuiala in sistem si vor permite eliminarea potentialelor fraude.
Trebuie sa cream transparenta in termenele de plata. Am vorbit si la Finante, si cu FMI, si la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Daca tot platim cu intarziere de 3 – 4 luni fata de cat scrie in contractul - cadru, hai sa facem lucrul acesta transparent. Este foarte important.
Distribuitorii farma sunt, alaturi de producatorii farma, finantatorii deficitului acestui sistem. Producatorii de medicamente finanteaza in medie 200 – 220 de zile pe an, iar diferenta pe la vreo 300 si ceva de zile o acopera distribuitorii, ceea ce inseamna ca baga si ei circa 250 – 300 de mil. euro in sistem pe an.
Acesti bani, noi nu i-am luat de acasa, ci de la banci.
Toate interfetele cu care operam – banci, auditori, furnizori etc. – intreaba pai daca termenul de plata este 120 de zile pe programe nationale si 210 de zile pentru toate celelalte medicamente, voi de ce aveti aproape un an de zile de sume de colectat din piata.
Raspunsul este simplu; uite asa plateste casa (CNAS – n.r.). Iar noi am spus, intelegem lucrul asta, nu am venit sa spunem sa plateasca mai repede Casa, la 30 de zile cum zice Directiva europeana din 2013, si aici daca Italia nu poate, Grecia nu poate, alte state europene nu pot, nu suntem in stare noi romanii care acum ne-am chinuit sa gasim 1 mld prin buzunare sa platim la 30 de zile din 2013. Sa fim seriosi.
Nici nu imi inchipui ca se poate si nu e rezonabil sa ne propunem asta. La situatia economica in care ne aflam si in jurul nostru, e nerezonabil sa ne asteptam sa se reduca termenul de plata.
Ceea ce mi se pare rezonabil insa este sa statutam in mod transparent situatia de fapt. Astea la platim in 300 sau 330 de zile sau cat o fi. Sa poata sa fie pusa in contract.
Pe noi ca operatori privati ne ajuta. Creeaza predictibilitate, creeaza transparenta, nu genereaza asteptari total nerealiste din partea partenerilor nostril bancheri, auditori, furnizori. Aceasta transparenta ar face ca lucrurile sa se
aseze mult mai bine in piata si ar permite reducerea presiunii mari care este acum pe distributie.
Daca mai creste numarul de zile de plata de la Casa, nu mai avem de unde sa aducem bani. De la banci nu mai avem cum, suntem toti cu gradele de indatorare sus mai ales ca bancile cauta sa isi puna banii in rezerve. Deci exista acest risc real.
Si cel mai important lucru, de fapt asta ar fi primul, predictibilitate. Sunt tari din Europa de Est – Cehia, slovacia, Polonia, unde orice schimbare in domeniul reglementarii activitatilor pe medicamente este anuntata cu un preaviz de un an de zile. Cand schimbi ceva semnificati, lasa operatorul sa se pregateasca, nu de azi pe maine.
Va dau un exemplu: retragerea a aproape 15% din cifra de afaceri a farmaciilor s-a facut peste noapte. A fost anuntat undeva in ianuarie care este propusa intre masurile ministerului Sanatatii si am aflat cu adevarat ca se intampla pe 31 martie. Ordinul respectiv s-a dat chiar pe 31 martie, nu inainte.
Ne trebuie timp sa ne adaptam. Modificarile din lista C2, adoptarea substitutiei generice, e o masura pe care noi am propus-o de trei ani. Nu este deloc simplu cand o faci de azi pe maine. De multe ori autoritatile iau masuri fara sa realizeze impactul pe care il au in business-urile noastre. In distributie si farmacii lucreaza peste 50.000 de angajati romani, deci este un sector care contribuie cu un numar relevant la economia nationala; platim taxe si impozite si suntem contributori neti si la cresterea economica, daca exista, si la locuri de munca si la bugetul de stat.
Sub 50% din bugetul medicamentelor din Romania il reprezinta partea compensata. Deci, mai mult de 50% din ce se consuma astazi in Romania vin din ceea ce genereaza businessul nostru. Nu stam pe banii statului. Este foarte relevant atunci sa stim, sa nu ne trezim, ca in ultimii ani cand s-au facut schimbari importante de azi pe maine.
Este ca si cum spui de maine nu mai exista masini, ci doar biciclete.
Predictibilitatea este cel mai important lucru pe care mi-l doresc din partea autoritatilor. Trebuie sa inteleaga ca vorbim déjà de unele businessuri mari, in care schimbarile de acest tip pot avea impact foarte mare datorita dimensiunii businessului. Iar pe de alta parte, sunt businessuri care sunt sub mare presiune in ceea ce priveste suportabilitatea economice. Si distributia, dar mai ales retailul, care trebuie sa stie la ce sa astepte si sa isi modeleze niste solutii. Alaturi de predictibilitate, e nevoie de un dialog mai activ cu principalii jucatori din piata.
Cand vor sa faca ceva, intai sa vorbeasca cu noi si nu o zi. Cand vrem sa facem ceva, le discutam. Predictibilitate, anticipare, pregatirea miscarilor..Cehia si Slovacia au o regula ca nu se intampla nimic mai devreme de un an de zile. Comunica ce vor sa faca, se discuta, se stabileste si dupa ce stabileste mai este un an de zile pana se aplica.
Ce valoare de piata are A & D Pharma acum?
Nu vrem sa comentam, ar insemna sa speculam. Ne-am spus parerea atunci cand am delistat compania de pe bursa (de la Londra – n.r.), cand nu am fost de acord ca atat valoreaza.
Care sunt cotele de piata pe cele doua mari linii de business pe care le aveti?
Pe wholesale (distributie - n.r.), avem intre 22 si 25%, iar pe retail undeva in jur de 8% ca si cota de piata, ca si numar de farmacii insa este mai putin.
La ce nivel de business a ajuns A & D Pharma pe an?
In 2009, eram la peste 500 mil. euro, anul 2010 eram cel putin la 600 mil. euro, ceea ce poate indica faptul ca suntem in acest an in jurul a 700 mil. euro. Un milliard nu e chiar dupa colt.
Contextul european, extern in general cu un mediu dificil cum va afecteaza in mod concret businessul?
In primul rand, ne afecteaza pe partea de atragere de fonduri – credite de finantare, capital de lucru, finantarea pentru dezvoltare este mult mai dificila si se simte lucrul asta. Deocamdata, avem inca bani din creditele contractate anterior, categoric insa va fi un squeeze, unul dintre factorii constrictori, pe de alta parte acest turmoil (agitatie - n.r.) genereaza o cvasiausteritate la nivel guvernamental, ceea ce inseamna ca piata va fi mult mai stransa si din punct de vedere al banilor alocati si din punct de vedere al presiuni prin clawback, si alte presiuni care au venit prin masuri care ne-au redus déjà marginile de profit din farmacii prin restrangerea portofoliului de produse. Situatia internationala loveste pana la ultimul jucator din Romania, din orice domeniu. Nu ai cum sa ignori faptul ca o tara care in loc sa creasca cu 3 – 4%, creste cu 1 – 2%. E clar ca vor fi oameni care vor cheltui mai putin si asta loveste in orice domeniu, de la hartie igienica pana la agregate industriale.
Pe noi ne afecteaza un pic si mai mult, pentru ca suntem reglementati si foarte strans legati de bugetul pe care il aloca guvernul.
CV Robert Popescu
· 46 de ani
· Detine pozitia de CEO A & D Pharma din 2009
· A venit la A & D Pharma in 2008 pe pozitia de Chief Operating Officer Mediplus
· Din 2010 detine si pozitia de presedinte al Asociatiei Distribuitorilor si Retailerilor Farmaceutici din Romania
· 2004 – 2007 Relad Group – General Manager pentru operatiuni de distributie incepand cu ianuarie 2004, CEO din ianuarie 2005, presedinte al Boardului din martie 2007
· 2001 – 2003 Relad Group – Presedinte al Boardului de Supraveghere si manager proiecte speciale
· 1999 – 2001 A lucrat ca business analyst si project manager pentru Apache Sotware Inc Toronto
· Martie 1993 – august 1999 La U.D.I. (ROM) SRL – membru al grupului de companii Eisenberg a detinut pozitiile de director comercial si country manager
· 1991 – 1993 Manager de sisteme informatice si director general adjunct din ianuarie 1992 la Migas Real SRL
· 1990 – 1991 Inginer de sistem la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei
· Studii la Universitatea Politehnica Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1989, specializare in Ingineria si Stiinta Calculatoarelor
· Fluent in engleza, franceza, cunostinte de limba italiana
· Cetatenia romana si canadiana
PROFIL A & D PHARMA
· Liderul pietei farma din Romania, detine prima pozitie pe segmentul de distributie prin divizia sa de profil, Mediplus, si opereaza cea mai mare retea de farmacii prin divizia Sensiblu
· Sensiblu opereaza o retea formata din 295 de farmacii, cota sa de piata in retail fiind de circa 8%
· Sensiblu a obtinut in 2010 un profit net de 9,7 mil. Euro la o cifra de afaceri de 235 mil. Euro
· Mediplus detine o cota de piata de circa 22 – 25%
· Mediplus a realizat anul trecut un profit net de 8,7 mil. Euro la o cifra de afaceri de 553 mil. euro
· Este activ prin divizia Marketing & Sales pe alte 5 piete din Europa Centrala si de Est – Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria
· Detine reteaua de clinici private Anima
· 3.700 de angajati in Romania
· Actiunile grupului au fost listate pe segmentul alternativ al bursei de la Londra in octombrie 2006, valoarea grupului fiind atunci de 400 mil. Euro, in primavera acestui an fiind delistat, in conditiile in care valoarea A & D Pharma scazuse pana la 190 mil. euro
· Grupul, fondat in 1994, este controlat de catre actionarii libanezi Walid Abboud, Michel Eid, Roger Akoury si francezul Ludovic Robert
