Auschwitz-Birkenau, un infern bine organizat
Baza lagărului de concentrare de la Auschwitz a fost constituită din 22 de barăci din cărămidăconstruite înaintea războiului în suburbiile oraşului polonez Oświęcim, aflat la 50 de kilometrivest de Cracovia, la confluenţa râurilor Vistula şi Soła. În timp, lagărul s-a extins – atât întermeni organizaţionali, cât şi spaţiali. La momentul apogeului dezvoltării sale, anume în vara lui1944, Auschwitz deţinea 40 de kilometri pătraţi, unde erau deţinuţi aproximativ 135.000 deoameni, ceea ce însemna numai 25% din numărul total al oamenilor închişi în întreg sistemullagărului de concentrare.
Pe parcursul celor cinci ani de existenţă, modul de operare al lagărului s-a schimbat mult: de laun lagăr al căruiraison d’être era izolarea elementelor sociale considerate inamice de cătreregimul nazist – aşa cum se decisese la început, în 1940, fără să fie, de fapt, implementat – la unlagăr de concentrare, un spaţiu unde prizonierii erau anihilaţi treptat şi cu toate ustensilele laîndemână (înfometare, muncă silnică, boli etc.), şi, în final, la un nou tip de lagăr, un centru deexterminare imediată după modelul oferit de Treblinka sau Bełżec. Aşadar, istoria, conformacestor etape, poate fi împărţită astfel: de la fondare, din 1940, până în primele luni ale lui 1942,Auschwitz a funcţionat exclusiv ca un lagăr de concentrare, unde numai munca te elibera –conform dictonului macabru ce străjuia intrarea în lagăr –, iar din 1942 până în octombrie 1944,lagărul a continuat să fie unul de concentrare, dar, simultan, funcţiona şi ca cel mai mare centrupentru uciderea în masă a evreilor, polonezilor sau ţiganilor aduşi aici.
După închiderea camerelor de gazare în octombrie 1944, în ultimele două luni de funcţionare, încontextul situaţiei critice în care se afla cel de-al Treilea Reich şi al ofensivei sovietice, lagărul aintrat în ultima fază, cea a lichidării, care a culminat cu evacuarea prizonierilor.
Întrucât era greu de administrat un complex atât de mare, lagărul a fost împărţit în trei divizii, pe22 noiembrie 1943, fiecare beneficiind de un anumit grad de autonomie.
Lagărul Auschwitz I
Principalul lagăr din Oświęcim a fost Auschwitz I. În august 1944, aici trăiau aproximativ16.000 de prizonieri – 10.000 de evrei, 4.000 de polonezi şi 3.000 alte etnii. Tot aici se afla şiadministraţia SS (Standortverwaltung), comandantul garnizoanei locale şi comandantul de laAuschwitz I, care era superior celorlalţi doi comandanţi („Der Lagerkommandant des KLAuschwitz I ist dienstältester Lagerkommandant und SS-Standortältester des SS-StandortesAuschwitz”).
Principalul lagăr din Oświęcim a fost Auschwitz I. În august 1944, aici trăiau aproximativ16.000 de prizonieri – 10.000 de evrei, 4.000 de polonezi şi 3.000 alte etnii. Tot aici se afla şiadministraţia SS (Standortverwaltung), comandantul garnizoanei locale şi comandantul de laAuschwitz I, care era superior celorlalţi doi comandanţi („Der Lagerkommandant des KLAuschwitz I ist dienstältester Lagerkommandant und SS-Standortältester des SS-StandortesAuschwitz”).
Continuarea pe historia.ro
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lagarul-auschwitz-birkenau-infernul-pamant-cum-fost-posibil
