Potrivit dezvăluirilor făcute în emisiunea "Sinteza zilei", cu Mihai Gâdea, premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, au negociat la Bruxelles, în cadrul discuțiilor privind renegocierea PNRR, o țintă de deficit bugetar mai mică pentru anul 2027, ceea ce ar presupune măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor. Negocierile nu au fost anunțate public la momentul respectiv.
În mai 2026, prognoza Comisiei Europene indica un deficit de 5,8% din PIB pentru România în 2027, însă în iulie, în documentele renegocierii PNRR, apare o țintă de 5,3% din PIB. Pe 7 septembrie 2026, Ilie Bolojan a făcut primul anunț public privind această țintă, într-o postare pe Facebook. Ulterior, într-o strategie fiscal-bugetară din martie prezentată de Guvern la solicitarea Antena 3 CNN, apare o altă țintă, de 5,2%, iar surse din Ministerul Finanțelor au declarat pentru Antena 3 CNN că deficitul final negociat cu Comisia Europeană ar putea coborî până la 5,1% din PIB, pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice.
Cum s-a ajuns la o țintă de deficit de 5,3% pentru 2027
România s-a angajat să reducă deficitul bugetar încă din 2024, când a început negocierile cu Comisia Europeană și a adoptat un plan fiscal multianual, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Acest document stabilește țintele de deficit pentru anii următori: pentru 2026 era prevăzut un deficit de 6,4% din PIB, iar pentru 2027 ținta era de 5,7%.
Între timp, însă, pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice și al obligației României de a respecta atât țintele de deficit, cât și regulile privind datoria publică, Guvernul Bolojan a renegociat aceste obiective cu Comisia Europeană. Astfel, ținta de deficit a devenit din ce în ce mai strictă: pentru acest an este mai mică decât cea din planul fiscal, iar pentru 2027 este redusă sub nivelul stabilit inițial. În forma renegociată a PNRR apare o țintă de 5,3% din PIB.
Totuși, atunci când România va începe elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul viitor, va trebui să poarte o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană și să obțină acordul pentru deficitul din 2027. Potrivit surselor Antena 3 CNN, această țintă ar putea fi redusă și mai mult, până la 5,1% din PIB.
O țintă de deficit mai mică înseamnă, implicit, o presiune și mai mare pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Iar dacă datoria publică își menține actualul ritm de creștere, România aflându-se deja la nivelul de îndatorare estimat inițial pentru anul viitor, măsurile de ajustare vor trebui să fie și mai severe.
În acest moment, Ministerul Finanțelor caută resurse suplimentare pentru anul viitor, într-un context în care presiunea bugetară va fi și mai mare. În 2027 nu vor mai intra fonduri din PNRR, iar viitorul Guvern nu va putea menține la nesfârșit înghețarea salariilor și a pensiilor, cel puțin potrivit poziției exprimate de Comisia Europeană.
România nu a renegociat planul fiscal care prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2031. În schimb, au avut loc renegocieri succesive ale țintelor intermediare, care au dus la un deficit mai mic decât cel asumat inițial pentru 2027.
De ce nu au fost anunțate public aceste schimbări? Un deficit mai mic înseamnă, în practică, tăieri și mai mari. Guvernul nu și-a asumat public faptul că s-a îndepărtat de planul fiscal inițial, care era deja unul sever, și că a negociat cu Comisia Europeană obiective și mai stricte. Potrivit surselor Antena 3 CNN, argumentul Executivului a fost că valoarea redusă a deficitului apare în strategia fiscal-bugetară adoptată odată cu Legea bugetului, însă public nu au fost explicate consecințele pe care le implică această nouă țintă.
Calculat la un PIB estimat pentru 2026 de 2.045 de miliarde de lei, un deficit de 6,2% înseamnă aproximativ 127,7 miliarde de lei. Pentru 2027, o țintă de deficit de 5,8% ar însemna un deficit de circa 118,6 miliarde de lei, adică o reducere a deficitului cu aproximativ 9,1 miliarde de lei față de nivelul din 2026. Dacă ținta este coborâtă însă la 5,3%, deficitul ar ajunge la aproximativ 108,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere cu 19,3 miliarde de lei față de deficitul de 127,7 miliarde de lei din 2026. Cu alte cuvinte, trecerea de la ținta de 5,8% la cea de 5,3% înseamnă o ajustare suplimentară de aproximativ 10,2 miliarde de lei.
Avertismentul economiștilor
Economistul Adrian Mitroi avertizează că reducerea deficitului este în acest moment principalul argument al României în fața agențiilor de rating, însă presiunea asupra economiei devine tot mai mare.
"Probabil că grija lor este, fiind argumentul substanțial pe care îl au pentru agențiile de rating, restul fiind totul un dezastru, ei își construiesc pe scăderea deficitului argumentul lor fundamental. Este singurul argument. Cu toată vina pe care o au, acest argument îl vor pune pe masă. Următoarea evaluare de rating este pe 2 octombrie. Este presiunea generală care se pune pe toate piețele acum, finanțarea deficitelor este grea pentru Spania, Italia, Franța, America, Japonia. Toate țările sunt în corzi acum pentru că investitorii au început să se întrebe, de exemplu, pentru Franța acum: 117%, de două ori mai mult decât noi datorie publică. Nu e în regulă. Politicienii de astăzi sunt depășiți de realități din diferite motive, pentru care economiile nu sunt pregătite".
România vine de la un deficit de 9,4%, iar ținta de 5,3% pentru anul viitor presupune o comprimare suplimentară, într-o economie aflată în dificultate:
"Noi venim de la un deficit de 9,4%. Gândiți-vă că am comprimat cu 1,4%, 1,7%, și o țintă de 5,3% înseamnă o comprimare de 0,9%. Gândiți-vă ce înseamnă asta pentru o economie în stagnare, cu o inflație cu două cifre. Este o economie care nu mai are niciun pic de oxigen".
Ce a spus Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a avertizat luni, într-un mesaj pe Facebook că "perioada de provizorat nu mai poate continua" și că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline, "care să continue măsurile de reducere a deficitului și să mențină investițiile."
"Suntem într-un moment important pentru evoluția României. Am schimbat direcția anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcționat", a transmis Ilie Bolojan.
Premierul a susținut că deficitul bugetar a scăzut în primele șapte luni din 2026 cu 37% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cheltuielile de personal ale statului s-au redus, iar investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
