Premierul demis Ilie Bolojan a prezentat, marți, un bilanț provizoriu al PNRR și spune că România a reușit să salveze cea mai mare parte a banilor europeni, deși programul era „complet înțepenit” atunci când a preluat mandatul de premier. El acuză însă PSD că a blocat legea salarizării unitare, ceea ce a dus la pierderea unei părți din granturile pe care țara le putea încasa. România a absorbit peste 90% din granturi şi peste 95% din împrumuturile acordate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Bolojan a trecut în revistă investițiile finanțate prin PNRR în domenii precum educația, sănătatea, mediul și infrastructura și a arătat că multe dintre proiecte sunt deja vizibile în comunitățile locale. România a pierdut însă și o parte din bani, inclusiv în sectorul energetic.
„Sunt proiecte pe care cetăţenii localităţilor noastre le simt, le vor vedea şi le văd în viaţa de zi cu zi. Am reuşit să facem mai multe reforme. (...) Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre din datele prezentate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene România a reuşit o absorbţie de peste 90% pe componenta de grant şi de peste 95% pe cea de împrumuturi. Este un rezultat la care Guvernul şi guvernele pe care le-am avut au muncit în aceşti ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR şi pentru a renegocia ţinte, jaloane, pentru ca România să nu piardă bani", a afirmat Ilie Bolojan.
"Din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reuşit o absorbţie de peste 90% pe componenta de grant şi de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca în zilele următoare să se clarifice toate sumele, cu exactitate, după ce se centralizează toate datele. Este un rezultat la care guvernele pe care le-am avut au muncit în aceşti ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru e debloca PNRR şi pentru e renegocia ţinte, jaloane, în aşa fel încât România să nu piardă bani", a spus Bolojan, la prezentarea bilanţului implementării PNRR.
El a menţionat că, în momentul în care a preluat mandatul, PNRR era un program "complet înţepenit", care risca să se transforme într-un "eşec major". Bolojan a adăugat că Guvernul a făcut "ordine" în PNRR, l-a renegociat şi a pornit implementarea programului, astfel încât să nu se piardă sume importante de bani.
Capacitatea administraţiei "lasă de dorit", având în vedere că nu s-au realizat evaluări corecte, iar în cazul multor programe au existat supra-contractări, a mai spus el.
"Pe Transporturi, am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam aproape 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supra-contractare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale", a arătat el.
Bolojan a estimat că mai există peste 2.000 de lucrări nefinalizate. În aceste localităţi, primăriile vor trebui să finalizeze proiectele până la sfârşitul anului din bugetele locale.
"În condiţiile în care nu le vor finaliza - sper să nu ajungem în această situaţie -, începând de anul viitor vor trebui să achite şi banii pe care i-au primit până în această perioadă. Dar sper să nu ajungem într-o atare situaţie", a subliniat el.
Potrivit premierului, implementarea proiectelor "a început târziu". La aceste întârzieri s-au adăugat companii de construcţii "cu probleme", autorităţi locale cu capacitate administrativă "scăzută". Programele viitoare, inclusiv SAFE, vor trebui desfăşurate într-un "ritm mai susţinut", chiar de la debut, a atras atenţia premierul interimar.
"Fiecare program, de acum înainte, ar trebui ghidat de un sentiment al urgenţei, din prima zi. Să nu lăsăm pe ultima sută de metri, pentru că asta înseamnă eforturi majore, riscuri de pierderi de proiecte", a spus acesta.
Premierul a mai precizat că prin PNRR au fost alocaţi 1,5 miliarde euro pentru tronsonul Focşani-Bacău din Autostrada Moldovei. Alţi peste 1,8 miliarde euro au fost investiţi în renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale sau publice (peste 4,6 milioane metri pătraţi).
De asemenea, peste 300 de milioane de euro au fost alocaţi dezvoltării cloud-ului guvernamental, o platformă care vizează digitalizarea statului, prin care sunt conectate deja peste 30 de instituţii publice.
Peste 450 de milioane de euro au fost alocaţi pentru energie şi resurse regenerabile (aproape 1.000 de megawaţi).
Proiectele PNRR au inclus şi dotări pentru zeci de mii de săli de clasă sau laboratoare, toate acestea totalizând 600 de milioane de euro. La acestea se adaugă un ajutor de peste 450 de milioane de euro pentru elevii vulnerabili din unităţile cu un grad ridicat de abandon şcolar. De asemenea, peste 230 de milioane de euro au fost cheltuiţi pentru digitalizarea universităţilor.
Bolojan a adăugat că peste 90 de kilometri de reţele de apă şi canalizare au fost finanţate cu 55 de milioane de euro.
Peste 300 de milioane de euro au fost utilizaţi pentru 18.000 de hectare împădurite sau re-împădurite şi pentru 130.000 mp de păduri urbane.
Finanţările PNRR au mai vizat investiţii în: opt spitale regionale, 1.200 de ambulanţe şi 25 de unităţi de terapie intensivă neonatală, peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie, 885 de unităţi locative pentru tineri din comunităţi marginalizate.
Bolojan: PNRR era „complet înțepenit” când am preluat mandatul
Prim-ministrrul spune că situația PNRR era una foarte dificilă în momentul în care a ajuns la conducerea Guvernului și că exista riscul ca programul să se transforme într-un eșec major. Potrivit lui, România ar fi putut atrage și mai mulți bani dacă proiectele și reformele ar fi fost pregătite mai devreme și dacă ar fi existat suficientă voință politică.
„Dacă se putea mai mult? Cu siguranţă! În primul rând, dacă se începea din timp, dacă exista voinţă politică, iar sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal anti-reformist", a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan a atras atenția și asupra problemelor din administrație, spunând că unele instituții și autorități locale nu au avut capacitatea necesară pentru a gestiona proiecte de o asemenea amploare. Printre problemele invocate se numără și supracontractarea proiectelor de infrastructură.
În ciuda banilor pierduți și a întârzierilor acumulate de-a lungul anilor, Bolojan consideră că rezultatul final este cel mai bun care putea fi obținut în condițiile date.
„Cred că PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiţii în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost", spune Bolojan.
El a subliniat că experiența PNRR ar trebui să rămână și o lecție pentru administrația românească, mai ales în ceea ce privește pregătirea proiectelor, respectarea termenelor și asumarea reformelor.
