Conform raportului lunar al BNR, în luna mai 2021 numărul total de şomeri înregistraţi a fost de 267.500, cu o rată a şomajului de 3,1%. În aprilie 2021 numărul de şomeri înregistraţi a fost de 276.900, cu o rată a şomajului de 3,2%. În 2020 România a avut o rată a şomajului de 296.100, adică 3,4%, în 2019 am avut 257.900, cu o rată de 2,9%, în 2018 am avut 288.900 medie lunară şomeri înregistraţi cu o rată de 3,3%, iar în 2017 am avut 351.100 medie lunară, cu o rată a şomajului de 4%.
Ziarul Financiar semnalează o evoluţie interesantă a numărul de salariaţi din economie: dacă în 2017 am avut 4,945 milioane de salariaţi în economie, în 2019 s-a ajuns la un record de 5,164 milioane, pentru ca în iulie 2020, pe fondul crizei pandemice să scadă la 4,895 milioane.
Odată cu redeschiderea economiei, numărul de salariaţi a urcat, în octombrie 2020 la 4,926 de milioane, în ianuarie 2021 s-au înregistrat 4,924 de milioane, în februarie 4,937 de milioane, în martie am avut un salt până la 4,951 de milioane.
Dacă pentru premierul Cîţu, scăderea ratei şomajului/pe indicatorul BIM este un motiv de mândrie, pentru investitorii străni e un motiv de reticenţă.
"Când vor să facă investiţii, multe companii, în special cele străine, se uită, printre altele, să vadă care este forţa de muncă disponibilă acolo unde vor să facă investiţia, calitatea forţei de muncă, dar şi la rata şomajului, pentru a vedea dacă au de unde să atragă noi angajaţi, care nu sunt deja angajaţi în altă parte.Iar în România harta şomajului indică o secetă cumplită" - explică sursa citată.
Odată cu banii europeni, România are nevoie de 500.000 de noi angajaţi
Dacă în sudul ţării şi în zona Moldovei, rata şomajului depăşeşte 5% - 6%, în marile oraşe universitare este undeva între 1% şi 2%. Pentru că forţa de muncă este mai slabă, nivelul de educaţie mai scăzut, iar infrastructura mai proastă, în aceste zone nu prea se înghesuie să vină companii cu un grad de complexitate mai ridicat pentru care să ofere şi salarii mai mari. În aceste zone multinaţionalele lipsesc iar statul este principalul angajator.
Dacă din toamnă, aprobarea PNNR va aduce României 29 de miliarde de euro plus încă 50 miliarde de euro, bani europeni din noul exerciţiu, presiunea pe piaţa forţei de muncă va creşte foarte mult.
În construcţii există deja un deficit de peste 300.000 de oameni. Alte 2 milioane sunt estimate a lucra la negru, dar par imposibil de adus în zona plătitorilor de impozit.
În condiţiile în care toată Europa are acum nevoie de forţă de muncă şi măreşte salariile, importul de muncitori în România va fi dificil.
Dacă România ar implementa numai jumătate din PNRR şi jumătate din banii europeni din noul exerciţiu financiar, ar avea nevoie de încă cel puţin jumătate de milion de salariaţi, care în acest moment par imposibil de găsit.
